18 septembrie 2019
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

ÎN OAZA DE ROMÂNITATE DIN PĂTRĂUŢII DE JOS – ÎN ŢARA GRAIULUI MATERN, A DATINII ŞI CREDINŢEI STRĂBUNE

29 august 2019 р. | Categorie: Noutăţi

Fraţilor, rămâneţi fraţi.
Într-o ţară, într-u nume,
Că suntem puţini pe lume…

Fraţilor, nu vă-nvrăjbiți!
Că se bucură străinii,
Îşi arată colţii câinii,
Se visează-n tron asinii!

Fraţilor, nu vă trădaţi. 
Că trădarea naşte ură,
Pune lacăte la gură…
Fraţilor, nu vă trădaţi!
Ridicaţi iubirea-n steme,
Că şi-aşa de la o vreme
Fratele de fraţi se teme.

Fraţilor, nu vă-nvrăjbiți!
Ne vor pune bir pungaşii,
Ne vor lăuda vrăjmaşii,
Ne vor blestema urmaşii.
Fraţilor, rămâneţi fraţi.
Într-o ţară, într-o lume,
Într-o limbă, într-un nume…

(Ruga lui Ştefan cel Mare către urmaşi "Fraţilor, rămâneţi fraţi!" Vasile Romanciuc) 

“Nu locuim într-o ţară, locuim într-o limbă. Patria asta înseamnă şi nimic altceva”, scria atât de sugestiv scriitorul român cu gândire filozofică Emil Cioran. Or, după cum afirma poetul Ioan Alexandru, „Graiul şi seminţia sunt adeverite de credinţă ca valori eterne ale fiinţei omeneşti”. Am admirat aceste valori sacre ce ne identifică ca Neam în Ţara Graiului Matern, a Datinii şi Credinţei Străbune, în oaza de românitate din Pătrăuţii de Jos, unde tradiţia, cântecul şi dansul popular se asociază cu Patria, unde românii rămân fraţi într-o Limbă, într-un nume, într-o seminţie. Mai bine zis, aceste valori eterne ale neamului nostru au luminat pe acest picior de plai, pe unde Mioriţa şi-a purtat veşnicia, în triplă vibraţie, la 28 august,  la praznicul  hramului Bisericii Adormirea Maicii Domnului din localitate, care şi-a marcat aniversarea a 110 ani de la sfințire, şi Ziua satului - cu ocazia a 15 ani de fructuoasă activitate a Ansamblului Popular Etnofolcloric „Mugurel” – faima şi mândria comunei, condus de Natalia Balan, când s-a desfăşurat tradiţionala serbare „Satule, vatră frumoasă” – un spectacol cu suflet românesc, organizat cu brio de Casa de Cultură, prin osârdia directoarei Larisa Popescu-Chedic, nu fără sprijinul primarului Gheorghe Fedorean, a unor antreprenori generoşi, la care şi-au dat concursul solişti amatori şi talentaţii membri ai formaţiei respective.

Au împărtăşit tripla bucurie a pătrăucenilor şi diplomaţii români – ministrul consilier Edmond Neagoe cu soţia Carmen, enoriaşii întâmpinându-i cu deosebită dragoste creştinească.

Ori de câte ori am fost răstigniţi pe Crucea înstrăinării, Limba Română, Cântecul şi Portul Popular, Credinţa, ne-au fost alean şi mângâiere, seva din care ne-am sorbit existenţa, acea magică forţă ce ne-a ţinut dăinuirea  în matricea străbună.

Lumina sfântă a sărbătorii a adus căldură în sufletele enoriaşilor şi prin cuvintele pline de înţelepciune şi admiraţie ale preacucernicilor preoţi.După oficierea Sfintei Liturghii de către un sobor de 18 feţe bisericeşti, parohul Dumitru Gavriloaie şi părintele Constantin Chifu din Igeşti, slujitori vrednici al sfântului altar, care se îngrijesc de puritatea sufletelor enoriaşilor, în predica lor evocativă au cuprins cu sufletul semnificaţia Praznicului Adormirea Maicii Domnului, Uspenia sau Sfânta Maria Mare, cum este numit în popor, ce ne aminteşte de Adormirea Sfintei Fecioare Maria, trecerea ei din viaţa aceasta trecătoare la cea veşnică, în Împărăţia Fiului ei. Vorbind despre puterea credinţei, cu multă dragoste şi evlavie duhovnicească i-a îndemnat pe  creştini la cuminicare prin credinţă. Iar primarul Gheorghe Fedorean le-a mulţumit preoţilor pentru înălţătorul serviciu divin şi diplomaţilor români pentru prezenţă şi înţelegere.

Transmiţând mesajul de felicitare al dnei Irina-Loredana Stănculescu, Consulul General al României la Cernăuţi, cu ocazia aniversării a 110 ani de la sfinţirea sfântului locaş, dl Edmond Neagoe şi-a exprimat bucuria de a fi alături de aceşti vrednici români din Pătrăuţi care ştiu să-şi păstreze credinţa şi să-şi venereze protectorii.

La spectacolul „Satule, vatră frumoasă”, desfăşurat pe scena Casei de Cultură din localitate, şi-au anunţat prezenţa, cu sincere mesaje de felicitare, alături de dl ministru consilier Edmond Neagoe, diplomat la Consulatul General al României la Cernăuţi, Volodymir Filipovyci, vicepreşedinte al Consiliului Raional Storojineţ, alte oficialităţi din raion , Maria Miliţka, Lucrător Emerit al Culturii din Ucraina şi Polonia, conducătoarea Ansamblului popular polonez „Wianecek”, directorul ŞM nr.1 Ion Zmoşu, savantul Ilie Popescu, profesoara Eleonora Schipor, Cetăţeni de Onoare ai localităţii.

Mulţumindu-i dlui primar  pentru amabila invitaţie transmisă an de an şi oferindu-i conducătoarei „Mugurelului” un buchet de flori tricolore, diplomatul român şi-a exprimat bucuria de a fi prezent nu pentru prima dată la sărbătoarea satului, i-a urat Ansamblului „Mugurel”, care „ne încântă la fiecare sărbătoare” „La mulţi şi prosperi ani!”, conducătoarelor lor, la fel şi "mugureilor" – vlăstari de viţă românească, care ştiu să-şi păstreze autenticitatea costumelor naţionale, graiul strămoşesc, cântecul, dansul şi portul popular, să ducă gloria satului departe peste hotare, precum au făcut-o şi anul acesta în România, la Braşov, dar  şi în alte părţi: „Statul român acordă o foarte mare atenţie acestui ansamblu minunat, prin fonduri accesibile Centrului bucovinean de cercetări actuale. La finele lui iulie, o parte dintre membrii ansamblului au avut parte de o vizită de documentare cultural-istorică în România. Am avut şi eu fericita bucurie de a-i întâlni la Braşov, după ce au vizitat Muzeul de Istorie, dar şi Castelul regal „Peleş” de la Sinaia, alte obiective frumoase. Deoarece a trecut demult hotarele Patriei renumele acestui ansamblu am pregătit un buchet de flori tricolore, destinate fiecărui membru al formaţiei, pe care o preţuiesc şi o admir. Cât va dăinui această lume, să dăinuiască şi această vatră românească de cultură şi tradiţii. Îi mulţumesc dlui primar pentru că face tot posibilul pentru convieţuirea cu toate etniile conlocuitoare, dar şi pentru demersurile sale diplomatice de a se înfrăţi cu localităţi din Patria istorică. Să sperăm că vor fi cât mai multe parteneriate care vor ajuta la dezvoltarea relaţiilor atât în plan cultural, cât şi apropierea cunoaşterii dintre popoarele noastre, dezvoltarea relaţiei româno-ucrainene, dumneavoastră, etnicii români de aici, fiind principalii factori de progres şi vă mulţumim pentru asta”, dl Edmond Neagoe adresându-le mulţumiri şi autorităţilor raionale, prezente la Ziua satului, care-i sprijină şi-i susţin pe românii din Pătrăuţi.

Fiul satului, domnul pr. Ilie Popescu, Cetăţean de Onoare al s. Pătrăuţii de Jos, doctor în ştiinţă, preşedintele Societăţii „Golgota” a românilor din regiunea Cernăuţi, care a înveşnicit baştina prin cele 31 de cărţi editate şi dedicate ei, peste 400 de lucrări ştiinţifice, 10 monumente-simbol, înălţate în memoria martirilor români, deportaţi şi exterminaţi, decedaţi în chinuri feroce în timpul regimului totalitar sovietic în satele din ţinut, a venit în faţa consătenilor ca la spovedanie să-şi mărturisească realizările şi planurile de viitor, pe care încă le poartă în suflet la vârsta-i onorabilă de 80 de ani, cu cele două cărţi editate în ultimii doi ani – „Drumul spre Golgota”, în care şi-a găsit oglindire „eliberarea” macabră a nordului istoric al Bucovinei, când mama-i cu cei 8 copii au fost deportaţi în neagră străinătate, dar şi alte familii de români nevinovaţi, şi volumul „Răsfoind paginile vieţii”  - realizările savantului din perioada activităţii sale la Catedra de Filologie Română şi Clasică a Universităţii din Cernăuţi – timp de 44 de ani, mărturisind, când vine Acasă, vine cu bucuria că Pătrăuţiul lui natal se bazează pe trei piloni – Biserica, Primăria şi Şcoala. Viaţa satului - şi cea spirituală, şi cea materială – se ţine pe aceşti trei piloni – preotul, primarul şi directorul.

Românii din Pătrăuţi, moştenind de veacuri o asemenea vatră pitorească, întotdeauna au ştiut să muncească în sudoarea frunţii, dar şi să se veselească, le-a plăcut cântecul, dar mai mult dansul popular românesc, au ştiut să-şi păstreze în lada cu zestre autenticitatea costumelor naţionale. Or, succesele sale Ansamblul „Mugurel” îi datorează celor două albine, culegătoare de nectarul Datinii din tezaurul folcloric al neamului, care muncesc cu zel ca tinerii „Mugurei” să ducă gloria şi cinstea satului în lume – conducătoarelor Larisa Chedic şi Natalia Balan, moderatoarea manifestării. Prima a înmânat o serie de Diplome de Excelenţă unor persoane care au stat la baza „Mugurelului”, dar şi actualilor părinţi, profesori, antreprenori, foşti şi actuali solişti, care sprijină material şi spiritual formaţia. La fel şi primarul Gheorghe Fedorean le-a înmânat Diplome de merit unor destoinici fii ai satului, felicitând Ansamblul „Mugurel” cu ocazia înfloritoare-i vârste de 15 ani. Un umăr de nădejde pune în  sprijinirea activităţii „Mugurelului” Comunitate Românească din Ucraina, preşedinte Ion Popescu, a cărei membră e formaţia pătrăuceană. Un alt român cu suflet mare, dl Laurenţiu Dragomir, directorul Asociaţiei pentru protecţia patrimoniului Bucureşi, susţine şi acordă permanent ajutor material Ansamblului popular de dans „Mugurel”.

Laureat al mai multor festivaluri naţionale şi internaţionale, desemnat cu diverse distincţii pentru merite deosebite în promovarea identităţii, tradiţiilor bucovinene, „Mugurelului”, în 2014 i s-a oferit titlul de „Ansamblu Popular”, devenind cartea de vizită, imaginea color a satului Pătrăuţii de Jos, „Mugureii” ducând faima localităţii, a portului şi dansului popular, a tradiţiilor şi datinilor străbune atât în Ţară, cât şi departe peste hotare.

Cu tămâie parfumată din liturgica Graiului Matern ne-au parfumat sufletele tinerele steluţe ce tot mai insistent îşi anunţă strălucirea pe bolta cântecului popular românesc – talentata interpretă şi prietenă a Ansamblului „Mugurel” Cristina Velicico, solistele formaţiei Cristina Ursulean, Gheorghe Popescu, Maria Bahnean, Daniela Grumeza.

O fărâmă de veşnicie ne-au picurat în suflete talentatele vlăstare ale Ansamblului „Mugurel” prin „Hora” de la Pătrăuţi, învârtită cu foc, prin dansuri mai aşezate ca „Bătrâneasca”, „Ardeleanca”, „Bătuta”, „Sârba”, „Busuiocul” etc.

Suntem români prin datul sorţii, din porunca rădăcinii”, afirma  poetul Arcadie Suceveanu. Să venim la izvorul evlaviei şi veşniciei, să ne rugăm în dulcele grai românesc, să ne instruim copiii şi nepoţii în limba străbunilor pentru a dăinui veşnic ca Neam, în pace şi  bunăvoire,  pe plaiurile strămoşeşti, prin Credinţă, prin Limba Română, prin dansul şi cântecul popular, prin Unire şi Iubire.

Felicia NICHITA-TOMA