13 decembrie 2019
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

DOR CU DOR ŞI DRAG CU DRAG DE LA ŞI PENTRU „FETELE DIN BUCOVINA”

11 noiembrie 2019 р. | Categorie: Noutăţi

Numai românii au acest basm unic în lume – „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte”, care nu se regăseşte la alte popoare. Şi numai Bucovina noastră le are pe aceste mândre „Fete” care nu încetează să ne minuneze cu eleganţa şi talentul lor, cu neţărmurita dragoste de cântec şi dăruire în faţa celor ce le ascultă, le admiră şi (de ce n-am recunoaşte-o?) se îndrăgostesc de farmecul lor feminin. Din tinere precum au fost cu douăzeci de ani în urmă, la prima apariţie pe arena Bucovinei cu zestrea cântecului popular românesc, ele tot mereu întineresc împărţind cu generozitate din elixirul juvenil şi dragostea de tot ce-i românesc. Este de ajuns numai să rostim cuvintele „Fetele din Bucovina” ca soarele să ne zâmbească cu mai multă căldură, şi durerile sufleteşti să se retragă într-un cotlon întunecos. „Fetele din Bucovina” este numele care adună tot ce e mai frumos pe acest mirific meleag, dorurile şi aspiraţiile unui popor frate cu frunza verde şi imensitatea/veşnicia ce necontenit respiră româneşte pe acest pământ.

Îmi amintesc că în prourul copilăriei sale, acest grup vocal denumit spontan „Fetele din Bucovina” a anunţat un concurs pentru cea mai reuşită denumire. Însă, dintre numeroasele propuneri, nu s-a găsit alta mai cu „un nu ştiu ce şi un nu ştiu cum”, vorba marelui Eminescu, decât cea a primului botez, adică – „Fetele din Bucovina”!. De-a lungul celor două decenii s-au schimbat conducătoarele artistice, s-au implantat noi vlăstare (soliste) în trunchiul ansamblului, dar sufletul i-a rămas acelaşi – setos de apa vie a folclorului românesc. Şi iată, ajunse la vârsta când tinerii încep să prindă la minte, dar încă îşi păstrează fiorul romantic şi gustul aventurii, „Fetele din Bucovina”şi-au sărbătorit cu amploare juvenilă jubileu naşterii, adunându-şi prietenii într-un fermecător buchet de talente ce înfloresc şi rodesc din seminţele dragostei pentru românitate.

E un obicei încetăţenit ca la asemenea evenimente invitaţii să vină cu daruri alese, să răsune elogii mai mult sau mai puţin meritate. Pentru „Fetele din Bucovina”, însă, nici o laudă nu e prea exagerată, nici un buchet de flori nu e prea somptuos, căci merită din plin reverenţele conaţionalilor. Debutând cu afectuoasa primire de care au fost onorate la Consulatul General al României la Cernăuţi, unde s-au bucurat de atenţia Consulului General Irina-Loredana Stănculescu şi ministrului consilier Edmond Neagoe, felicitările au prefaţat cu prisosinţă spectacolul jubiliar. Printre cei care au ţinut să le spună cât de dragi şi preţuite ne sunt au fost Vasile Bâcu, preşedintele Societăţii „Mihai Eminescu”, Lilia Govornean, președinta Asociaţiei Cadrelor Didactice de Etnie Română din Ucraina, Vasile Răuţ, preşedintele Societăţii „Golgota” a românilor din Ucraina, Elena Vântu-Tărâţeanu, directoarea Muzeului „Mihai Eminescu”, Iurie Levcic, preşedintele Centrului Bucovinean de Artă pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Româneşti.

Un cuvânt aparte, presărat cu seminţele umorului, dar şi recunoştinţa pentru prezenţa „Fetelor din Bucovina” la sărbătorile „Zorilor Bucovinei” a avut redactorul-şef al ziarului nostru, Nicolae Toma, susţinut de echipa sa- Maria Toacă şi Felicia Nichita-Toma.

Au pierdut mult conaţionalii care au dormitat în după amiaza duminicii de 10 noiembrie şi n-au răspuns invitaţiei acestor incomparabile Fete. Or, e un mare noroc să vezi pe gratis un spectacol atât de armonios închegat, atât de ingenios armonizat de conducătoarea artistică a ansamblului Luminiţa Demianic (nu ne îndoim că şi-a adus contribuţia şi dirijorul corului „Dragoş Vodă”, Dumitru Caulea), chibzuit şi moderat cu măiestrie de tandemul Angela Botă-Valentin Golovaci. Noi, cei din sală, spectatorii, aveam impresia că tot ce admirăm pe scenă decurge de la sine, firesc, fără eforturi omeneşti, aşa cum se revarsă râurile în mare. Însă, tot ce pare simplu, neforţat, ascunde zbuciumul unor suflete creatoare, este rezultatul unei munci îndelungate pe ogorul artelor frumoase. Oricât de talentate ar fi „Fetele din Bucovina” sau oricare alt colectiv artistic, fără susţinerea altor talente n-ar fi în stare să ne dăruiască atâta nemărginită bucurie la o aniversare.

Bucurându-se de o lumină călăuzitoare, mai prozaic spus având-o pe Luminiţa Demianic în fruntea sa, ansamblul a beneficiat la spectacolul aniversar de susţinerea uneia dintre cele mai valoroase orchestre din ţinut – virtuosul grup de instrumentişti „Trandafir” de la Voloca. Liantul dintre „Fetele din Bucovina” şi orchestra „Trandafir” este, desigur, viorista Luminiţa, profesoară la şcoala de muzică pentru copii din Voloca, ea pregătind o bună parte din instrumentiştii „Trandafirului”. Adorata profesoară şi membrele ansamblului dumneaei au primit călduroasele mesaje muzicale ale volocenilor: junele Vlad Bodnar, Maria Dovghei (ne-a fript inima cu o melodie de dragoste), Florina Gaziuc (extraordinar elogiu pentru Valea Prahovei!), Nicolae Mintencu (melancolic amintind de tinereţe)– toţi acompaniaţi de vestita orchestră dirijată de Ion Bodnar, conducător artistic Mihai Diaconu, lucrător emerit al culturii din Ucraina. Au bătut cu foc pasul în hora, care „cât se învârteşte, tot mai mult întinereşte”, dansatorii colectivului coregrafic „Mărţişor”, condus de Ion Cogan. N-au fost mai prejos nici suitele virtuozilor instrumentişti.

În acelaşi ritm de simţire naţională au vibrat cântările copiilor întruniţi în ansamblul „Perla” din cadrul Şcolii de cultură şi civilizaţie românească „Ciprian Porumbescu” a Centrului condus de Iurie Levcic, care le-au salutat pe fetele jubiliare cu melodiile lor de referinţă. Corul „Dragoş Vodă”, din trupul căruia cu 20 de ani în urmă regretatul dirijor Mihai Sainciuc a binecuvântat naşterea „Fetelor din Bucovina”, le-a adus în dar sărbătoritelor „Cavalul”, melodie cântată din moşi-strămoşi în familia Caulea, iar în memoria coristei Ludmila Rotaru, a cărei viaţa a sfârşit într-un tragic accident, a răsunat în înfiorarea tristeţii eminesciene „Ce te legeni codrule?..”. Grupul bărbătesc alcătuit din aceeaşi bravi corişti a îngânat pe undele toamnei pentru dragele lor colege - „Codrule cu frunza-nchisă”. Nu putea să lipsească din această constelaţie steaua Victoriei Costinean, lucrător emerit al culturii din Ucraina, interpretă de cântece autentice, luate directe de la matricea maternă sau trecute prin sensibilitatea ei creatoare. Ea le-a adus în dar sărbătoritelor „Crenguţă verde de brad” şi „Bucovină ce-ai păţit”. Consacrata folkistă Carolina Jitaru ne-a semănat în suflet credinţa în fericire, interpretând o melodie compusă special pentru ea de Dan Matvievici din Chişinău. În premieră, în duet cu Dumitru Caulea, a prins aripi „Romanţa tinereţii”, dirijorul D. Caulea lansându-se în postura de compozitor şi textier. Tot el a adus în scenă o tânără interpretă, Alla Vetreniuk, ambii vrăjind sala cu largheţea unei melodii italiene.

Generoase precum le este firea, „Fetele din Bucovina” au lăsat pentru mai mult timp scena Palatului Central de Cultură din Cernăuţi, unde a derulat spectacolul aniversar, fraţilor şi surorilor întru cântec şi dragoste românească. Totuşi, sărbătoarea fiind a lor, tandemul moderator Angela Botă-Valentin Golovaci a avut de anunţat de mai multe ori evoluarea „eroinelor” evenimentului jubiliar (Angela Procopciuc, Nelea Crăciun, Angela Botă, Aliona Răuţ, Viorica Pridie, Dorica Semeniuc, Veronica Pridie, conducătoarea Luminiţa Demianic), care au dantelat cu gingaş rafinament acoperemântul acestei minunate seri de cântec şi simţire românească. Urcate pe curcubeul cântecului, sălăşluind în împărăţia fericite-i tinereţi, ele cresc perpetuum spicul de aur al folclorului, care acum, după două decenii îşi scutură bogatul rod prin melodiile dăruite – „Cântă cucul”, „Toarce Leano”, „De la Nistru mai la vale...”, „Drăguţul” cu mişcătoarele versuri: „De pe boala te mai scoli, de iubire poţi să mori...”. Dintre toţi bărbaţii numai Gică Puiu a fost primit în mijlocul lor, ajutându-le cu vocea sa de aur să ne transmită pe unduiri de romanţă dragostea pentru „Marghita”, cântec ce aminteşte de regretatul Mihai Sainciuc. Iubirea cea mai mare, însă, a lor şi a noastră, este pentru limba română, cântată şi plânsă, împreună cu Dumitru Caulea, pe versurile lui Ion Cojocaru „Şi iarăşi doina plânge pe strune de vioară...”. Culminând la final cu Tricolorul fluturat de o firavă fetiţă – Veronica Andrieş, „Fetele din Bucovina” vor să ne spună că mai avem lucruri sfinte, pentru care merită să trăim, să cântăm, să ne bucurăm că suntem moştenitorii lui Alexandru cel Bun în acest oraş şi nu facem zădarnic umbră pământului.

Maria TOACĂ