13 decembrie 2019
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

DE ZIUA BUCOVINEI AM ADUS UN OMAGIU PÂINII ŞI HĂRNICIEI ROMÂNILOR NOŞTRI

2 decembrie 2019 р. | Categorie: Noutăţi

Încă din cele mai vechi timpuri, pâinea a fost considerată nu doar unul din alimentele vitale, ci şi un lucru sfânt. Despre valoarea pâinii s-a scris în importante lucrări ale înţelepţilor din perioada antică, aşa cum este, bunăoară, Plinius cel Bătrân. Pâinea este cinstită în rugăciuni, atunci când ne rugăm la Tatăl Nostru din ceruri. Popoare din lumea întreagă îi cer Preaînaltului pâinea cea de toate zilele. Chiar și astăzi, cu toate că alimentația este atât de diversificată, pâinea este alimentul nelipsit pe masa tuturor.

Joi, 28 noiembrie, când la redacţia „Zorile Bucovinei” s-a sărbătorit „Ziua Bucovinei”, învăţătoarea clasei a IV-A, Livia Babii, şi profesoara Maria Vasilciuc, conducătoarea clasei VIII-A, au considerat că ar fi binevenit ca şi elevii Şcolii Medii generale de gradele I-III din satul Boian să preamărească hărnicia şi demnitatea bucovinenilor printr-o manifestare cu genericul "PĂINEA – IZVORUL VIEȚII". Adunaţi sub acest generic, copiii au răsfoit simbolic, cu pietate, Cartea Pâinii – operă necesară pentru fiecare, cu multe învățăminte, cu povețe sfinte, cu file însorite ca grânele aurite.

Toți cei prezenți în sală i-au întâmpinat cu aplauze pe micii artişti care au deschis sărbătoarea, intonând melodia "Bun găsit...": „Bun găsit în zi de toamnă, gospodari români,/ Am venit cu multă fală, gospodari români,/ Și-am adus la Dumneavoastră, gospodari români,/ Pâinea nouă de pe brazdă, gospodari români,/ Să-i dăm binecuvântare, gospodari români,/ La această sărbătoare, gospodari români”.

După acest cântec de salut, copiii au rostit într-un glas, evlavios, rugăciunea "Tatăl nostru". Scenariul a variat cu cântece și joc la această temă: dansul, însoţit de cântec, "Ploița", piesa coregrafică "Coasa", poezia "Pâinea" de Leonida Lari, cu mesaj educativ: „Să nu arunci, copile,/ Pâinica jos nicicând,/ Că undeva departe,/ Plânge-un copil flămând”. Un accent aparte a fost pus pe anii grei ai foametei din 1946-1947, care a imprimat cele mai negre amintiri în cartea memoriei neamului nostru: „În patruzeci și șase,/ În patruzeci și șapte/ Fărâma cea de pâine/ Și stropul cel de lapte/ Se măsurau cu viața”.

S-a accentuat că obiceiurile populare netrecătoare vin de acolo de unde încolțește grâul. E suficient să ne amintim de textele urărilor de Anul  Nou, cu semănatul, colindele...etc. Potrivite la acest capitol au fost scenetele «Brutarii» și «La magazinul cu produse de panificație».

Pe parcursul scenariului au fost răsfoite multe pagini din "Cartea pâinii": «Lungă și frumoasă e povestea pâinii./ Rumenă, gustoasă e povestea pâinii,/ Și profesii multe pe ea au crescut-o/ Soarele și ploaia cu drag au îngrijit-o”. Elevii s-au oprit și la "rolul pâinii în obiceiurile și tradițiile populare". Au răsunat și multe zicători și proverbe despre pâine: „Pâinea este viața”; „Omul muncitor de pâine nu duce dor”; „Fie pâinea cât de rea, îi mai bună în țara mea” etc. Copiii au conştientizat că pâinea îl însoțește pe om de la naștere până la mormânt, pe parcursul întregii vieți.

În final elevii care au pregătit această sărbătoare le-au urat din suflet tuturor :”Să aveți icoană-n casă/ Pâine și sare pe masă,/ O credință să purtați./ Urmașilor s-o lăsați”. S-aveți mereu pe masă: „Pâinea visării!/ Pâinea răbdării/ Pâinea bucuriei/ Pâinea omeniei/ Pâinea veșniciei”.

Pe fondalul cântecului "Porumbelul păcii", participanții au coborât în sală cu tăvi mari cu hulubași rumeni și i-au servit pe toți spectatorii.

Pâinea e mândria, bogăția și demnitatea noastră. E Sfânta Sfintelor, bunul care va rămâne pentru totdeauna cerință a firii, darul de a străjui și a face să dăinuie omenia în Om!

Pe parcursul manifestării, copiii şi pedagogii care au pregătit scenariul au dat dovadă de creativitate, armonie, îndrăzneală, simţind totodată o plăcută relaxare. Această activitate a fost atractivă pentru orice vârstă, stimulând interesul referitor la procesul de transformare și stadiile prin care trece bobul de grâu – de la sămânță la pâinea de pe masa noastră. Scopul principal a fost să li se altoiască elevilor atitudinea responsabilă față de pâine. Elevii au învățat să aprecieze și mai mult munca depusă de agricultori, morari, brutari, vânzători, de toţi care depun eforturi ca pâinea să ajungă în casele noastre, îndemnându-i pe toți cei prezenți în sală să păstreze cu sfințenie pâinea cea de toate zilele, să-și iubească pământul strămoșesc, limba mamei și Țara.

Aurica FEDOREAC,

profesoară de matematică,

Şcoala Medie de cultură generală,

gradele I-III, s. Boian, raionul Noua Suliţă