18 august 2022
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

PRIN MAGIA DATINII NE PĂSTRĂM LIMBA, NE ÎMBOGĂŢIM SUFLETUL

15 decembrie 2019 р. | Categorie: Noutăţi

Tinzând către perfecţiune, omul se racordează la fiinţa divină, la Dumnezeu,  el fiind singurul model de moralitate şi evlavie pe care ar trebui să-l avem în suflet şi să-l urmăm. De altfel, de-a lungul timpului, educaţia întotdeauna a fost strâns legată de religie, mănăstirile fiind centre de cultură pe lângă care funcţionau şcoli. Referindu-se la importanţa educaţiei morale şi religioase, filosoful culturii şi esteticianul Tudor Vianu scria că, dacă toate celelalte domenii au o valoare integrativă, religia se constituie ca o valoare ce dă sens integrator celorlalte direcţii ale cunoaşterii. Or, prin educaţia religioasă trebuie să realizăm o reală cultivare a spiritului, ea ajutându-ne să construim  un sistem de valori  morale, spirituale, etice, estetice etc., racordate la personalitatea fiecăruia dintre noi, integratoare în viaţa societăţii din care facem parte. Anume aceste accente au generat laitmotivul Simpozionului Internaţional „EDUCAȚIA MORALĂ ȘI RELIGIOASĂ – TEMELIA UNEI SOCIETĂȚI TRAINICE”, organizat de Asociaţia Cadrelor Didactice de Etnie Română din Ucraina, preşedinte Lilia Govornean, cea de-a 2-a ediţie desfăşurându-se la 14 decembrie curent, la Liceul „Ştefan cel Mare şi Sfânt” din s. Ropcea, raionul Storojineţ (director Ştefan Mitric).

Manifestarea a început cu un Te-Deum  la Biserica Ştefan cel Mare şi Sfânt” din localitate, oficiat de parohul Constantin  Şubran şi protopopul de Storojineţ Vasile Covalciuc.

Crăciunul, Naşterea Domnului, e o sărbătoare a bucuriei, speranţei şi renaşterii spirituale. Elevi și profesori de la  Liceul „Ștefan cel Mare și Sfânt” din satul Ropcea,  raionul Storojineț, alături de dna Oxana  Nichiforiuc, şefă de studii  pentru clasele primare şi preşcolari, au întâmpinat oaspeţii cu pâine coaptă pe vatra străbună, aducându-i, prin magia Datinii, printr-un spectacol teatralizat, în misterul Crăciunului „Lângă peştera naşterii Domnului”, iar dna Gheorghina Ţopa, şefă de studii  pentru clasele superioare, a făcut un scurt excurs în istoria satului şi a şcolii.

Osârduind ca o harnică albină la organizarea Simpozionului, dna Lilia Govornean, președinta  „Asociației Cadrelor Didactice de Etnie Română din Ucraina” (ACDERU), a inaugurat manifestarea pe o notă majoră, accentul punându-l pe educația moral-religioasă în sistemul de învățământ din Ucraina, conştientizând că valorile „vechiului”, adică înţelepciunea, armonia, dar şi valorile ce au un puternic filon creştin – dreptatea, smerenia, mila, iertarea, pacea, bunătatea, bărbăţia, care ar trebui să caracterizeze întreaga societate,  se învaţă şi se transmit atât în familie, cât şi la şcoală, că atât şcoala, cât şi biserica  au aceleaşi îndatoriri – de a educa, acorduri vizate şi de dl Ștefan Mitric, directorul Liceului „Ștefan cel Mare și Sfânt” din satul Ropcea, gospodarul, graţie căruia instituţia de învăţământ poartă numele apărătorului creştinătăţii, care a găzduit evenimentul şi care a avut grijă ca lucrările Simpozionului să fie ocrotite de divinul icoanelor Sfântului Ştefan cel Mare şi Maicii Domnului, la care oaspeţii s-au închinat la intrare.

Principiile fundamentale ale educației moral-spirituale, aplicarea învățăturii Bibliei în viață, au fost evocate de cucernicul Vasile Covalciuc, protopop de Storojineţ, şi părintele Dosoftei de la Mănăstirea Putna, care s-au referit şi la Legea lui Dumnezeu privind modelele de comportament uman. Părintele Dosoftei accentuând şi asupra faptului că pentru a ne păstra limba, tradiţiile, credinţa ortodoxă, trebuie să le spunem copiilor de unde venim, cine suntem şi încotro ne ducem. Despre  etica creștină și promovarea valorilor general-umane a vorbit preotul Constantin, parohul bisericii din satul Ropcea, profesor de etica creștină  la Liceul „Ștefan cel Mare și Sfânt” din localitate. Popa Maria,  profesoară de limba și literatura română la Școala Medie din satul Mihoreni, raionul Herța, a elucidat importanța studierii în școală a operelor cu caracter religios, iar Raisa Duminica,  profesoară de limba și literatura română la Școala Medie din satul Dranița, raionul Noua Sulița, a opinat pentru realizarea educației morale prin activități cu caracter religios. Docentul universitar Ilie Popescu a evocat concepțiile savanților referitoare la originea Crăciunului. Formarea şi educaţia morală a copilului în cadrul familiei a fost abordată de Miron Larisa, directoare, profesoară de limba și literatura română la Școala Medie din Hreațca, raionul Herța, iar Elena Burla,  şefă de studii, profesoară de limba și literatura română la Liceul nr.1 din Pătrăuții de Jos, raionul Storojineț, s-a referit la tradițiile și obiceiurile româneşti – tezaur spiritual al neamului.

Demonstrându-le tuturor că în acest an ropcenii sunt cei favorizaţi de soartă – la ei Crăciunul a sosit mai devreme, sus, până la porţile cerului, au înălţat ineditele colinde cu Rugăciunea – speranța vieții noastre, membrii Ansamblului etnofolcloric model „Izvoraș” din Ropcea, împreună cu talentata lor  conducătoare artistică Victoria Costinean, privighetoarea cu glas dulce de pe Valea Siretului, dar şi coriştii Bisericii „Ştefan cel Mare şi Sfânt”. Cu fulgi de iubire din tradițiile și obiceiurile de iarnă ale poporului român ne-au nins colindători din ţinut, România şi Republica Moldova, daruri scumpe de la Moş Crăciun împărţindu-le celor prezenţi simpatica Crăciuniţă Tatiana Govornean.

Simpozionul a fost bogat nu doar în tradiţii şi datini, ci şi în oaspeţi dragi din România şi Republica Moldova, care au avut un cuvânt de gratitudine - Alexandru Cotrău, reprezentant al Consulatului General al României la Cernăuţi, care a transmis mesajul de felicitare al dnei Irina Loredana Stănculescu, Consulul General al României la Cernăuţi, directoarea Ivanov Angela, Cojocaru Ionela Mihaela, Poclid Valentina de la Gimnaziul din Criva, Cebotari Angela de la Căminul Cultural Criva, Vrabie Sergiu, director la Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” din orașul Drochia, Republica Moldova,  Bogatu Ludmila, director adjunct,Dobrea Sergiu,  profesor de istorie la respectivul liceu,  Borziac Nicolae, director adjunct la Şcoala Sportivă din or.Drochia,  Andrei Liliana Viorica, Vladean Ana de la ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR 3 HORODNIC DE SUS, județul Suceava, Elena Gandic, prof. de limba și literatura română la Şcoala din Bouțul Mic, regiunea Transcarpatia.

Tot în cadrul Simpozionului a fost semnat un acord de parteneriat între ACDERU şi Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” din or. Drochia.

Un salut și câteva colinde au răsunat prin intermediul Internetului din partea elevilor și profesorilor de la Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” din orașul Drochia, Republica Moldova, de la Școala Medie din Apșa de Mijloc, regiunea Transcarpatia, și de la Școala Gimnazială Nr.8 din Piatra Neamț.

Etalând cele mai frumoase perle folclorice din tezaurul neamului românesc, excepţionalul eveniment a găzduit cele mai reprezentative spectacole teatralizate – tradiţii cu rădăcini din negura vremurilor – piesele populare „Jianu” (s. Iordăneşti, raionul Hliboca), „Turcii” (s. Marşineţ, raionul Noua Suliţă, „Irozii” ( s. Pătrăuţii de Jos, raionul Storojineţ), „Căluşarii” din Criva.  Dar până a-şi face  apariţia în scenă, am admirat jocul amuzant al „Căluţilor” năzdrăvani din s. Draniţa, raionul Noua Suliţă, „Ursului” şi răsfăţatei „Căpriţe” din s. Hreaţca, raionul Herţa.

Aceste perle folclorice şi  obiceiuri strămoşeşti au demonstrat încă o dată că, deşi trăim în ţări diferite, respirăm româneşte, vorbim aceeaşi limbă – ROMÂNA, suntem un neam din rădăcina aceluiaşi copac.

Imprimând o notă din sublimul Tradiţiei româneşti de pe acest picior de plai, feeria sărbătorii, însă, a adus-o spectaculoasa „Malancă” de la Crasna, cu întreg alaiul ei de măşti – „Urşi”, „Ţigănci”, „Ţigani”, „Regi”,încinşi cu panglici tricolore, etc., care călăuziţi de cuvintele edificatoare „Nu ne dăm, nu ne lăsăm” ne-au întărit în convingerea că limba română, portul popular strămoşesc, tradiţiile şi obiceiurile vor dăinui etern pe aceste meleaguri mioritice în pofida oricăror legi.

Întoarcerea la tradiţie, scria Nicolae Iorga, nu înseamnă întoarcerea la trecut, ci păstrarea a ceea ce din moştenirea secolelor e încă cu adevărat viu în sufletul omenesc. Or, prin păstrarea tradiţiilor, costumului, cântecului popular, ne îmbogăţim sufletul, ne păstrăm Limba-bogăţia şi zestrea cea mai de preţ, moştenită din moşi-strămoşi.

Felicia NICHITA-TOMA