Nici o vărguţă nu şi-a găsit loc la Gimnaziul „Alexandru cel Bun” – casă a limbii materne pentru copiii românilor din Cernăuţi, care nu uită cine le-au fost străbunii. De sărbătoarea celui mai îndrăgit sfânt al copiilor, Moş Nicolae a fost generos chiar şi cu cei mai puţin ascultători, căci toţi i-au meritat darurile. Dar înainte de a le primi, cei din clasele a doua, cu învăţătoarele lor Valentina Grişco, şi Tatiana Pătrăucean, s-au grăbit să-l cheme şi pe Moş Crăciun, deschizându-i drumul cu colinde, sorcove, cu multe şi frumoase sclipiri din magia datinilor româneşti. Admirându-i, am uitat pentru câteva momente de legile drastice ce le impune copiilor noştri anumite porţii (cu fiecare an tot mai reduse) la învăţământul în limba maternă şi de tot ce ne întunecă bucuria aşteptării minunatei veşti a Naşterii Mântuitorului.
Acum, toţi copiii, şi cei mici din clasele primare, şi cei mai mari, se bucură de vacanţă. La şcoală au primit deja cadouri de la Moş Nicolae şi Moş Crăciun, dar mai aşteaptă să le aducă şi acasă, anunţându-i din timp pe părinţi ce le doreşte inima. Părinţii sunt nemaipomenit de ascultători, zbătându-se să le îndeplinească toate dorinţele. Şi ce frumos ar fi ca sub pomul împodobit în dimineaţa noului an sau în noaptea de Crăciun copilaşii să găsească o cărticică de poveşti de la Moşul Ion Creangă, un „Făt Frumos din lacrimă” de la Mihai Eminescu! E datoria părinţilor şi bunicilor să le dea copiilor tot ce e mai valoros în tezaurul neamului. Or, nu avem ce aştepta de la statul care emite legi (ca cea a învăţământului), ţintite la distrugerea fiinţei noastre naţionale.
Maria TOACĂ