E POSIBIL CA ÎN CERNĂUŢI, ORAŞUL CTITORIT DE ALEXANDRU CEL BUN, SĂ NU MAI AUZI VORBĂ ROMÂNEASCĂ

Dacă proiectul de lege „Cu privire la învățământul mediu din Ucraina” va fi semnat de preşedintele Zelenski şi votat de rada Supremă a Ucrainei e mai mult decât posibil ca, în timp nu prea îndepărtat, în Cernăuţiul lui Alexandru cel Bun, cântat atât de dulce de Eminescu, din 2023, conform art 7 al Legii educaţiei, să nu mai auzi vorbă românească. Or, adoptarea proiectului de lege votat în a doua lectură de Rada Supremă la 16 ianuarie curent va constitui primii paşi spre trecerea învăţământului în şcolile minorităţilor naţionale, în cazul nostru, cu limba română de predare, la limba de stat, cea ucraineană, cu excepţia şcolilor private, a găgăuzilor şi tătarilor, recunoscuţi popoare autohtone, unde articolul 7 al legii respective nu va fi aplicat,deci, vor avea posibilitate 100% să înveţe în limba lor maternă, ceea ce nu se referă la români şi maghiari, de asemenea, populaţie băştinaşă, cu rădăcini de veacuri în acest pământ străbun.

Dar nici nu are ce ne mira, am dormitat în 2017, am organizat proteste, când legea ce ne scoate limba română din şcoli era deja demult adoptată ( la 5 septembrie), acum iarăşi aşteptăm o mană cerească, poate, poate furtuna va trece pe lângă noi şi nu ne va afecta. În loc să ne adunăm, să cerem de la autorităţi să fim şi noi consideraţi, conform legislaţiei, popor autohton, scriem adresări fără rost, deşi înţelegem foarte bine că nu au sorţi de izbândă. Tot scriem adresări de doi ani şi rezultatul? Or prin aceasta demonstrăm cât de buni români suntem, cât de mult o „apărăm”, ne doare sufletul după limba română.

„Românii au nenorocirea de a nu avea încredere în puterile lor proprii, noi nu ne-am convins încă: puterea şi mântuirea noastră în noi este”, scria Eminescu. Urmează să insistăm să se revină la situația de până la 2017, ca disciplinele școlare să fie predate în limba română în proporție de 100%, dar nu 20-60%, precum prevede respectivul proiect de lege – în clasele primare  elevii  vor învăța în limba maternă, concomitent  cu studierea limbii de stat, din clasa a 5-a – cel puțin 20% din disciplinele  de studiu vor fi  predate în limba ucraineană, cu o sporire a volumului predării ce în clasa a 9-a urmează să constituie  40% , iar în clasele superioare – cel puțin 60% din materiile de studiu  vor fi predate în limba de stat. Conform Ministerului Învăţământului, proiectul de lege al art.7 al Legii Învăţământului a fost elaborat conform „recomandărilor Comisiei de la Veneția, în consecinţa numeroaselor consultări cu reprezentanți ai minorităților naționale”. Cine ne-a reprezentat, cine a negociat, cine i-a delegat? Societatea românească din Ucraina ar trebui să decidă cine s-o reprezinte şi ce doleanţe are. Urmează să cerem şi sprijinul, susţinerea deputatului ce ne reprezintă în Rada Supremă, căruia i-am dat voturile la alegeri, a profesorilor şi părinţilor, a Patriei noastre istorice - România. Doar în unitate, cu susţinere, putem ne apăra drepturile, ne păstra ce-i al nostru din moşi-strămoşi – LIMBA, IDENTITATEA, fără de care nu suntem un popor. Dorim să ne înţelegeţi corect: nu suntem împotriva studierii limbii de stat, dar nu în detrimentul limbii române, îngropând pentru totdeauna limba strămoşilor..

Încă până nu e târziu să cerem, să insistăm, să fim consideraţi popor autohton, ca disciplinele în şcolile cu limba română de predare, cu excepţia limbii de stat, să se studieze 100% în română. Crez şi călăuză ne fie învăţătura Marelui Eminescu: „puterea şi mântuirea noastră în noi este”.

Felicia NICHITA-TOMA pentru „Zorile Bucovinei”