Deşi nu e o noutate pentru nimeni că adoptarea proiectului de lege privind învățământul mediu general, votat în a doua lectură de Rada Supremă la 16 ianuarie curent, în caz că va fi semnat de preşedintele Zelenski, va constitui primii paşi spre trecerea învăţământului în şcolile minorităţilor naţionale, în cazul nostru, cu limba română de predare, la limba de stat, cea ucraineană, ca româna să nu devină pentru noi, românii, doar o limbă vorbită la bucătărie, să putem vorbi şi instrui copiii în Maternă, urmează să fim mai fermi în acţiuni şi fapte, nu să ne luptăm precum Don Quijote cu morile de vânt. Nici adresările liderilor românilor din ţinut către conducerea Ucrainei n-au dat nici un rezultat pozitiv, probabil nici nu sunt citite, .cerinţele spirituale fiindu-ne totalmente ignorate.
Deci, demult e timpul să ne unim, să uităm de ambiţii, să încercăm să ne auzim unul pe altul, să găsim consens şi soluţionare a acestei
probleme vitale şi acute ce ne pune în pericol de dispariţie însăşi fiinţa
naţională, de altfel, conform Legii Educației din
Ucraina, Legii „Cu privire la funcționarea limbii ucrainene ca limbă de stat”, Legii cu privire la învățământul secundar”, cu excepţia
şcolilor private, a găgăuzilor şi tătarilor, recunoscuţi popoare autohtone, unde articolul 7 al legii educaţiei nu va fi
aplicat, vor avea posibilitate 100% să înveţe în limba lor maternă, ceea ce nu
se referă la români şi maghiari, de asemenea, populaţie băştinaşă, cu rădăcini
de veacuri în acest pământ străbun, în Ucraina poţi să nu mai auzi vorbă
românească. Nu suntem împotriva studierii limbii de stat, dimpotrivă, ca elevii
să cunoască bine ucraineana aici ar fi binevenite orele suplimentare, dar nu în
detrimentul limbii române.
Astfel, în unitate, nu în dezbinare, cu multă răbdare, dar şi fermitate, să cerem să obţinem statut de popor autohton (aceasta am propus încă în octombrie 2017, după adoptarea Legii educaţiei ce ne scoate limba română din şcoli), să insistăm să se revină la situația de până la 2017, ca disciplinele școlare, cu excepţia limbii şi literaturii ucrainene, să fie predate în limba română, dar nu 20-60%, precum prevede respectivul proiect de lege – în clasele primare elevii vor învăța în limba maternă, concomitent cu studierea limbii de stat, din clasa a 5-a – cel puțin 20% din disciplinele de studiu vor fi predate în limba ucraineană, cu o sporire a volumului predării ce în clasa a 9-a urmează să constituie 40% , iar în clasele superioare – cel puțin 60% din materiile de studiu vor fi predate în limba de stat.
Aceasta e poziţia noastră, a „Zorilor Bucovinei” şi Societăţii Jurnaliştilor Români Independenţi din regiunea Cernăuţi, dar, suntem siguri, că şi a tuturor celor ce respiră româneşte.
Felicia TOMA pentru "Zorile Bucovinei"