07 martie 2021
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

NU DE AZI, NU DE IERI A ÎNCEPUT ŞI ÎN ŞCOLILE DIN HERŢA MARGINALIZAREA LIMBII ROMÂNE

20 februarie 2020 р. | Categorie: Noutăţi

De aproape trei decenii, de când s-a declanşat catastrofala reducere a şcolilor cu predarea în limba română, facem unul şi acelaşi lucru: ne revoltăm oral (vorbind, polemizând, certându-ne între noi), ne exprimăm nemulţumirea în scris (expediind adresări, demersuri şefilor locali, celor din capitală, pe la structuri internaţionale). Şi tot de atâta timp n-am obţinut nici o iotă din cele cerute, nu se simte nici un rezultat favorabil. Acum a început să se bată alarma în legătură cu şcolile din Herţa. Nu pot să nu amintesc că nu de azi, nu de ieri a început procesul de reducere a predării unor discipline şcolare în limba română. Drept argument voi expune câteva rânduri dintr-un articol („Un zid protector de iubire”), publicat în „Zorile Bucovinei”, 21 aprilie 2001. Începuse perioada când în clasele absolvente examenul la limba şi literatura română nu era obligatoriu. Încă de pe atunci, cu 19-20 de ani în urmă, deşi nu erau impuşi prin lege, unii directori de şcoli s-au grăbit să le facă pe plac superiorilor, reducând orele de limba şi literatura română şi suspendând examenele la limba maternă. Din nefericire, n-am greşit, semnalând primejdia abătută asupra şcolilor noastre: „Renunţarea la examenul la limba şi literatura română e prima etapă în rostogolirea spre deznaţionalizare. Celelalte vor urma pe neobservate şi surprinzător de repede”. Şi încă un pasaj dintr-un timp mai apropiat – „De la comoară la povară”, decembrie 2012: „Ce-ar scrie acum poetul Alexe Mateevici, dacă ar reveni din împărăţia umbrelor? Poate ar plânge amar pentru păcatele noastre... O profesoară din Herţa m-a informat că în clasa întâi de la Liceul „Gheorghe Asachi” s-au înscris numai trei elevi, iar în şcoala cu limba ucraineană de predare sunt două clase paralele complete. Face să le reproşăm şi să le batem obrazul românilor din alte raioane, dacă chiar cel mai „românesc” ţinut din regiune a devenit groparul limbii materne!”. Aşa se prezenta situaţia în raionul Herţa încă acum opt ani. Şi tot de zeci de ani, liderii comunităţii româneşti scriu declaraţii şi demersuri în apărarea limbii române. În colecţiile „Zorilor Bucovinei” se depune praful peste zeci de asemenea declaraţii, primite de la ei şi publicate în paginile ziarului. Drept rezultat, ne-am ales cu legi ca cea a educaţiei, cu articolele 7 şi 5 care pun cruce limbii române în învăţământ.

Maria TOACĂ