06 aprilie 2020
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

Românii din Crasna, Ucraina, mai români decât cei din România

22 februarie 2020 р. | Categorie: Limba noastră cea română

Atestată documentar la 15 iunie 1431, pe timpul domniei lui Alexandru cel Bun, Crasna este o veche localitate de răzeşi români. Purtând girul pământului străbun aidoma unui sfânt legământ, prin izbânda lui menit să-şi continue destinul sub semnul datinii,  un vrednic neam, aşezat de veacuri la poale de Carpaţi, în Crasna poetului-martir Ilie Motrescu, patriotului român care şi-a sacrificat tinereţea în numele idealului naţional, întruchipează de secole o înălţătoare odă de vibraţie românească.Anume în acest loc fermecător din mirifica Ţară a Fagilor, în această pitorească localitate de vrednici români, învecinată cu Voievodala Mănăstire Putna, despărţită de stefaniana ctitorie şi de fraţi prin sârma ghimpată,  tradiţiile şi obiceiurile  dăinuiesc de veacuri. Le-am admirat din nou la 21 februarie,  în Ziua Internaţională a Limbii Materne, în cadrul întrunirii metodice a metodiştilor, profesorilor de limba şi literatura română din toate raioanele cu populaţie românofonă din regiunea Cernăuţi, unde s-a discutat despre problemele ce ţin de predarea limbii române, organizate prin osârdia dnei Lilia Govornean, metodistă la Institutul Postuniversitar de Perfecţionare a Cadrelor Didactice,  preşedinta Asociaţiei Cadrelor Didactice de Etnie Română din Ucraina.

 Imaginea acestei vechi şi fascinante aşezări din feericul pridvor carpatic ce dezvăluie originalitatea, specificitatea culturii populare româneşti, a tradiţiilor străbune, care  au fost şi rămân pentru crăsneni un veritabil reper naţional, a strălucit etalată în salba impresionantului spectacol artistic „O plai frumos, pământ bogat”, dedicat limbii române şi organizat de profesorii de română Petru Mazur şi Maria Motrescu, cu sprijinul dnei Larisa Bruja, directorul Gimnaziului din Crasna cu limba română de predare, unde au evoluat, demonstrându-şi măiestria şi talentul, atât elevi de la această unitate de învăţământ, cât şi membri ai Ansamblului folcloric „Stejarul”  de la Liceul „Ştefan cel Mare” din Cajvana, Judeţul Suceava, însoţiţi de directorul Nicolae Robu, la manifestare anunţându-şi prezenţa, cu un superb buchet de flori tricolore, dna Irina-Loredana Stănculescu, Consulul General al României la Cernăuţi, care a fost întâmpinată, conform tradiţiei locului, cu pâine şi sare, cu onoare mare. În piosul său mesaj diplomatul român  a sensibilizat curajul şi mândria cu care crăsnenii îşi păstrează tradiţiile, portul popular şi limba strămoşească, că locuitorii acestei frumoase vetre prin perpetuarea identităţii naţionale, a tezaurului folcloric strămoşesc, „sunt mai români chiar şi decât cei din România”. Iar dl Nicolae Robu s-a referit la parteneriatul educaţional, încheiat în 2013 între aceste două unităţi de învăţământ – Gimnaziul din Crasna şi Liceul „Ştefan cel Mare” din Cajvana, Judeţul Suceava,  orăşele care în 2014 s-au înfrăţit.  Iubirea crăsnenilor faţă de cele sfinte ale neamului, de limbă, tradiţii, a fost evocată în cuvântul preoţesc al cucernicului Vasile Paulencu, parohul Bisericii locale „Acoperământul Maicii Domnului”, dar şi în prelegerea dnei director Larisa Bruja, vibraţia limbii române s-a simţit, mai ales, în emoţionantul mesaj al dnei Lilia Govornean, care a sensibilizat unicitatea Maternei, pe care urmează s-o păstrăm cu sfinţenie ca pe o sacră comoară, s-o iubim şi s-o perpetuăm.

Or, marea dragoste a crăsnenilor pentru credinţa strămoşească a fost binecuvântată de Cel de Sus cu o Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului cu Pruncul în braţe. La invitaţia părintelui paroh Vasile Paulencu, profesorii, însoţiţi de dna Irina-Loredana Stănculescu, au vizitat Biserica în stil brâncovenesc cu hramul „Acoperământul Maicii Domnului”, temelia căreia a fost pusă în aprilie 1989,  închinându-se la Icoana făcătoare de minuni ce izvorăşte mirul evlaviei.  Oaspeţii au vizitat  vechea căsuţă ţărănească din lemn, pe vremuri casă parohială,  în prezent  Muzeul „Mihai Eminescu”, situată în curtea sfântului locaş. În una din odăiţe se află cărţi, documente şi fotografii ce amintesc de trecerea pe aici a lui  Mihai Eminescu. Conform datelor, la 1871, poetul ar fi trecut pe aici în drum spre Putna, unde aveau să se desfăşoare festivităţile prilejuite de marcarea a 400 de ani de la înălţarea voievodalei mănăstiri.

Prevestitori ai unor vremuri peste care tronează demnitatea naţională,  crăsnenii au rămas tari în credinţă, zidindu-şi sufletele în tezaurul spiritual al neamului, păstrându-şi cu sfinţenie  zestrea moştenită din străbuni – limba, tradiţiile, portul popular,  servind idealului naţional şi azi după pricepere şi posibilităţi.

Felicia NICHITA-TOMA pentru „Zorile Bucovinei”