LA UNIVERSITATEA DIN CERNĂUŢI A ÎNFLORIT MAGNOLIA - o putem admira doar din fereastra deschisă a speranţei

S-ar părea că după iarna mohorâtă şi friguroasă, seninătatea şi căldura primăverii nu pot decât să ne umple sufletul de bucurie şi inimile de speranţă, deşi adevărul astăzi e altul - primăvara ne face să ne gândim cât de fragili, vulnerabili, în nesiguranţă suntem, cât de mici şi neînsemnaţi suntem în ochii mai marilor lumii, care hotărăsc destinele omeneşti.

Deşi acest anotimp are menirea de a readuce la viaţă întreaga suflare pământească, această primăvara e tristă pentru noi cei închişi în casă. De la fereastra cuprinsă de deznădejde, acel feeric răsărit de soare, cu lumina speranţei în ochiul primăverii,  e înlăcrimat precum sufletele noastre care ar trebui să se prindă cu voioşie şi bucurie în hora veselă a primăverii, care vine cu alaiul de flori şi aromele magnoliei să ne facă viaţa mai frumoasă, mai plină de sens şi speranţe. Dacă n-ar fi fost virusul ucigător, pandemia, ne-am fi bucurat, ca altădată, de acest miracol al renaşterii, dar ne ţine în amorţeală aşteptarea, necunoscutul.

Deci, aromele florilor şi trilurile corale ale măiestrelor primăverii le putem admira doar din fereastra deschisă a speranţei, de la balcoanele apartamentelor, care ne şopteşte că la Cernăuţi a înflorit magnolia.

Felicia NICHITA-TOMA