05 decembrie 2020
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

CĂLIŢI ÎN SUFERINŢĂ, ROMÂNII DIN MAHALA ÎŞI PROSLĂVESC MARTIRII

13 iunie 2020 р. | Categorie: Noutăţi

Chiar dacă în regiunea Cernăuţi persistă restricţiile carantinei, la Mahala nu putea să treacă această zi fără o pioasă deschidere a evangheliei suferinţelor neamului la pagina cea mai îndesată de durere. Slujba de pomenire, înălţarea Tricolorului, închinarea florilor roşii-galbene-albastre sub intonarea imnurilor de proslăvire a martirilor s-au împletit într-o cunună de triste evocări, depusă la monumentul Aniţei Nandriş - o simplă ţărancă, aleasă de destin să rămână pentru vecie simbol al învierii prin sacrificiu şi curaj. Nu puteau să nu vină cu rugăciuni pentru neuitare şi iertare preoţii Gheorghe şi Nicolae Moroz de la Biserica ”Sfânta Treime”, unde timp de decenii se ţin slujbe, s-au vărsat şi se revarsă atâtea lacrimi pentru conaţionalii răstigniţi prin siberii. Or, la Mahala, ca nicăieri în alte teritorii româneşti, după trei valuri de deportări ce-au pustiit străvechea moşie ştefaniană, şi până astăzi pământul străbun prin martiri respiră. Numărul celor martirizaţi în primii ani de putere sovietică ajunge la mai mult de o mie, numai în prima şi cea mai oribilă noapte a izgonirii măhălenilor din casele lor fiind încarceraţi în vagoane de vite şi duşi pe drumul pătimirilor în adâncul Siberiei” 602 persoane. Minutul de comemorare anunţat de organizatoarea ceremoniei, Elena Nandriş, primarul acestei comune de mucenici, s-a prelungit prin cuvântul duhovnicesc al preotului Gheorghe Moroz, evocarea profesoarei de istorie Ana Gostiuc, cântările patriotice şi de jale ale copiilor gătiţi în costume naţionale, cum le plăcea să se îmbrace de zile mari străbunilor. În faţa acestui monument nu se poate vorbi sumar despre durerea ce arde încă atât de viu în fiecare casă, mai cu seamă că numai cu o zi înainte comunitatea a condus-o pe drumul neîntoarcerii pe ultima supravieţuitoare a exilului siberian, Domnica Gostiuc, cunoscută mai bine în virtutea obiceiului locului după porecla ”a lui Mosoriuc”. Iar cu numai o săptămână în urmă sătenii şi-au luat rămas bun de la ”copilul exilului”, octogenara Aurora Bujeniţă. Odată cu stingerea lor, nu mai are cine povesti despre calvarul îndurat, dar a rămas cartea cu tragica poveste a Aniţei Nandriş, stau de veghe memoriei tinerelor generaţii crucile de pe mormintele mucenicilor masacraţi la Lunca, readuşi în cimitirul din Mahala, şi bustul Aniţei, care-i cheamă, îndeosebi pe tineri, la evocarea momentelor cruciale, întoarcerea în trecut ajutându-i să trăiască cu demnitate prezentul, să nu piardă speranţa la un viitor prosper. Viaţa lungă de 94 de ani a Domnicăi Gostiuc putea să sfârşească în floarea adolescenţei, în groaznica noapte de februarie, când s-a alipit măhălenilor porniţi să treacă Prutul. A întors-o mamă-sa bocind, iar pe fiul Ionică n-a fost în stare să-l oprească. Tânărul a fost omorât la Lunca, iar bunica bătrână, mama, sora, doi fraţi mai mici şi-au ispăşit ”păcatele” în Siberia. Destinul ei, precum şi a sutelor de măhăleni mărturisesc despre rezistenţa şi puterea sufletească a oamenilor căliţi în cele mai groaznice chinuri. Şi nu doar că e mai aproape de oraş, că e mai simplu de ajuns, preşedintele Societăţii ”Golgota” a românilor din Ucraina, Vasile Rauţ, a ţinut să fie alături de urmaşii martirilor din Mahala la comemorarea celei mai negre date din destinul lor. Aceşti români, demni de trecutul şi eroii lor, îşi merită pe deplin respectul. Alături de buchetul tricolor închinat martirei Aniţa Nandriş de ministrul consilier Edmond Neagoe din partea Consulatului General al României la Cernăuţi au răspândit mireasma îndoliată a recunoştinţei şi trandafirii ”Golgotei”.

Maria TOACĂ