15 august 2020
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

ÎN LUPTA PENTRU NEMURIREA LIMBII ROMÂNE ŞI DĂINUIREA NOASTRĂ CA NEAM AVEM NEVOIE DE UNITATE, NU DEZBINARE, ŞI DE SUSŢINEREA PATRIEI NOASTRE ISTORICE

23 iulie 2020 р. | Categorie: Noutăţi

De ce oare suntem atât de mari în ochiul unora? Am fost învinuiţi pe nedrept  de „trădare a învățământului în limba română”. Sunt lipsite de temei şi învinuirile pe care ni se aduc: „La protestul din 17 octombrie 2017, desfășurat de comunitatea românească în fața Administrației Regionale de Stat Cernăuți împotriva Legii Educației, liderii de azi ai Alianței  au militat pentru respectarea Constituției și angajamentelor internaționale ale Ucrainei în sensul asigurării dreptului la învățământ în limba maternă. Ne întrebăm în urma căror factori și-au schimbat părerile acești membri ai mediului asociativ românesc din Ucraina? De asemenea pare a fi cel puțin stranie poziția ziarului „Zorile Bucovinei”, care până în prezent și-a exprimat constant o atitudine de respingere totală a modelului de cote lingvistice în educație și acum îl acceptă tacit”.

A văzut oare Consiliul Național al Românilor din Ucraina în mesajul dl Caulea vreo opinie expusă de „Zorile Bucovinei” sau de Societatea Jurnaliştilor Români Independenţi din regiunea Cernăuţi, care nici măcar n-au fost puse la curent cu ceea ce s-a scris şi vorbit din numele Alianţei? Nu ne-a cerut nimeni părerea.

Şi dacă Consiliul Național al Românilor din Ucraina a consemnat că din Alianţa Societăților Național-Culturale a Românilor din Ucraina fac parte 8 societăţi - „Societatea Muzicienilor Români „Armonia” (președinte Dumitru Caulea), Centrul Bucovinean de Artă pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Românești Cernăuți (președinte Iurie Levcic), Societatea Regională „Golgota” (președinte Ilie Popescu), Asociația Cadrelor Didactice de Etnie Română din Ucraina (președinte LiliaGovornean), Societatea Jurnaliștilor Români Independenți din regiunea Cernăuți (ziarul „Zorile Bucovinei”) (președinte Nicolae Toma), Asociația Apșița din regiunea Transcarpatia (președinte Maria Lavriuc), Societatea „Tradiții Naționale Bucovinene” (președinte Vasile Palamariuc), Asociația sportiv-culturală „Ștefan cel Mare și Sfânt” din Noua Suliță (președinte Alexandru Muntean)”, piatra e aruncată doar în „Zorile Bucovinei”, e corectă poziţia lui?

De altfel, am înţeles că cel mai bine e să-ţi faci cinstit munca, fără apartenenţă la vreo reuniune, precum „Zorile Bucovinei” a procedat în toţi aceşti ani, cu atât mai mult că nu suntem membri fondatori ai Alianţei. Am fost şi membri fondatori ai unei Asociaţii şi tot am fost nevoiţi să ieşim  din rândurile ei. Deci,"Zorile Bucovinei" nu mai face parte din Alianţă şi nici nu va mai face parte din nici o alianţă. 

Poziţia ziarului „Zorile Bucovinei” rămâne neschimbată de ani de zile - respingerea totală a modelului de cote lingvistice în educație, pledarea pentru predarea 100% în română a obiectelor de studiu în şcolile cu limba română de predare, precum a fost până la adoptarea, la 5 septembrie 2017, a controversatei Legi ce pune cruce pe limba română.

Am bătut alarma în repetate rânduri, dar n-am fost auziţi.

Articolul „NICI O LEGE NU NE POATE INTERZICE SĂ VORBIM ŞI SĂ ÎNVĂŢĂM ÎN LIMBA MATERNĂ”(27 septembrie 2017) : „Adoptarea de către Rada Supremă, în septembrie 2017, a Legii educaţiei, cu drasticul art. 7, a fost un ultim signal de alarmă pentru noi, românii din Ucraina, cărora ne-a fost, practic, oprimat dreptul  constituţional la învăţământ în limba maternă…Tot pierdem şi cedăm, până când? Internetul fierbe, noi fierbem fiecare în oala lui, mai postăm pentru decor, senzaţii  şi reclamă, dar nu facem nimic pentru a ne păstra şcolile cu limba română de predare”…” Am susţinut independenţa Ucrainei, revoluţia demnităţii, românii noştri au luptat şi luptă pe frontul din Donbas, unii au murit pentru Ucraina, ţara în care trăim. E momentul ca Ucraina să dovedească prin legiferarea statutului de popor băştinaş că e pentru noi o mamă dreaptă. Deşi suntem recunoscători Patriei noastre istorice, parlamentului, guvernului, fraţilor de acelaşi sânge, Preşedintelui României pentru poziţia sa fermă, înţelegem că lucrurile mari şi durabile se fac doar la masa tratativelor, acum e momentul să ne susţină pe această linie, cu răbdare şi înţelepciune, căci nu e vina noastră că buneii, părinţii noştri s-au trezit peste noapte din Ţara lor într-o altă ţară străină. E momentul, dragi conaţionali, să lăsăm apelurile, la care n-am primit nici un răspuns din partea autorităţilor ucrainene, să ne adunăm şi să insistăm să obţinem statut de popor băştinaş, fiindcă până acum n-am fost auziţi, căci nici o lege nu ne poate interzice să vorbim şi să învăţăm în limba maternă, studiind şi cunoscând, desigur, limba statului în care trăim”.

Articolele - CA ROMÂNA SĂ NU DEVINĂ PENTRU NOI DOAR O LIMBĂ VORBITĂ LA BUCĂTĂRIE (7 februarie 2020), „E POSIBIL CA ÎN CERNĂUŢI SĂ NU MAI AUZI VORBĂ ROMÂNEASCĂ” (23 ianuarie 2020) etc.:

„Dacă proiectul de lege „Cu privire la învățământul mediu din Ucraina” va fi semnat de preşedintele Zelenski şi adoptat de Rada Supremă a Ucrainei e mai mult decât posibil ca, în timp nu prea îndepărtat, în Cernăuţiul lui Alexandru cel Bun, cântat atât de dulce de Eminescu, din 2023, conform art 7 al Legii educaţiei, să nu mai auzi vorbă românească. Or, adoptarea  proiectului de lege votat în a doua lectură de Rada Supremă la 16 ianuarie curent va constitui primii paşi spre trecerea învăţământului în şcolile minorităţilor naţionale, în cazul nostru, cu limba română de predare,  la limba de stat, cea ucraineană, cu excepţia şcolilor private, a găgăuzilor şi tătarilor, recunoscuţi popoare autohtone,  unde articolul 7 al legii respective nu va fi aplicat,deci, vor avea posibilitate 100% să înveţe în limba lor maternă, ceea ce nu se referă la români şi maghiari, de asemenea, populaţie băştinaşă, cu rădăcini de veacuri în acest pământ străbun.

Dar nici nu are ce ne mira, am dormitat în 2017, am organizat proteste la 17 septembrie, când legea ce ne scoate limba română din şcoli era deja demult adoptată ( la 5 septembrie 2017), acum iarăşi aşteptăm o mană cerească, poate, poate furtuna va trece pe lângă noi şi nu ne va afecta. În loc să ne adunăm, să cerem de la autorităţi să fim şi noi consideraţi, conform legislaţiei, popor autohton, scriem adresări fără rost, deşi înţelegem foarte bine că nu au sorţi de izbândă.  Tot scriem adresări de doi ani şi rezultatul? Or prin aceasta demonstrăm cât de buni români suntem, cât de mult o „apărăm”, ne doare sufletul după limba română.

„Românii au nenorocirea de a nu avea încredere în puterile lor proprii, noi nu ne-am convins încă: puterea şi mântuirea noastră în noi este”, scria Eminescu. Urmează să insistăm să se revină la situația de până la 2017, ca disciplinele școlare să fie predate în limba  română în proporție de 100%, dar nu 20-60%, precum prevede respectivul proiect de lege…Doar în unitate, cu susţinere, putem ne apăra drepturile, ne păstra ce-i al nostru din moşi-strămoşi – LIMBA, IDENTITATEA, fără de care nu suntem un popor. Dorim să ne înţelegeţi corect: nu suntem împotriva studierii limbii de stat, dar nu în detrimentul limbii române, îngropând pentru totdeauna limba strămoşilor.. . Încă până nu e târziu să cerem, să insistăm, să fim consideraţi popor autohton, ca disciplinele în şcolile cu limba română de predare, cu excepţia limbii de stat, să se studieze 100% în română, dar nu 20-60%, precum prevede Legea, crez şi călăuză ne fie învăţătura Marelui Eminescu: „puterea şi mântuirea noastră în noi este” – aceasta a fost şi este poziţia noastră, a „Zorilor Bucovinei” şi Societăţii Jurnaliştilor Români Independenţi din regiunea Cernăuţi, dar, suntem siguri, că şi a tuturor celor ce respiră româneşte. Însă în lupta pentru nemurirea limbii  române şi dăinuirea noastră ca neam avem nevoie de unitate, nu  dezbinare, şi de susţinerea Patriei noastre istorice, de altfel, halal de adresările noastre.

„Zorile Bucovinei”