
Pentru sfânta noastră limbă strămoşească dangăt de clopot înalţă altare şi în acest leagăn de baladă, înveşmântat în legendă şi istorie – satul românesc Pătrăuţii de Jos, raionul Storojineţ. Or, pe acest picior de plai mioritic, unde sacralitatea se întruchipează în chipul limbii române, iar Mioriţa coboară cu strămoşii din baladă, spiritul românismului prinde aripi de zbor şi prin tradiţiile, datinile străbune, prin cântecul şi dansul popular – mărgăritarele limbii române, comoară folclorică inestimabilă, moştenită din moşi-strămoşi şi păstrată cu sfinţenie de vrednicii românii băştinaşi, în sufletul cărora stau zugrăvite chipurile sacre ale predecesorilor care au trudit la zidirea istoriei noastre milenare.
Deşi nu sunt pentru prima dată în divinul acestei guri de rai şi de data aceasta am rămas fascinată de frumoasa sărbătoare cu ecou de poveste – Ziua satului şi Hramul Bisericii „Adormirea Maicii Domnului”, la organizarea căreia şi-au adus prinosul, muncind de zor, ca nişte harnice albine, culegând nectarul aplauzelor şi mulţumirilor, membrii echipei primarului Gheorghe Fedorean, susţinuţi de talentaţii mugurei ai ansamblului etnofolcloric „Mugurel”, de steluţe în ascensiune ale cântecului popular românesc, toţi înveşmântaţi în frumosul şi veritabilul costum naţional, păstrat de veacuri în lada cu zestre a neamului, au făcut ca poleiul soarelui să lumineze în sufletele localnicilor şi oaspeţilor, adunaţi la vatra satului.
Lumina sfântă a sărbătorii a adus căldură în sufletele enoriaşilor şi prin cuvintele pline de înţelepciune şi admiraţie ale preacucernicilor preoţi.După oficierea Sfintei Liturghii de către un sobor de preoţi în frunte cu protopopul Vasile Covalciuc, parohul Dumitru Gavriloaie, slujitori vrednici al sfântului altar, care se îngrijesc de puritatea sufletelor enoriaşilor, în predica lor evocativă au cuprins cu sufletul semnificaţia Praznicului Adormirea Maicii Domnului, Uspenia sau Sfânta Maria Mare, cum este numit în popor, ce ne aminteşte de Adormirea Sfintei Fecioare Maria, trecerea ei din viaţa aceasta trecătoare la cea veşnică, în Împărăţia Fiului ei.
Pe acest tărâm de basm şi
baladă, pe unde se mai plimbă Mioriţa,
autenticitatea Datinii trăieşte prin ecoul vocii străbunilor ce răsună de
veacuri prin credinţă şi sacralitatea limbii române, păstrate cu sfinţenie de
urmaşii acestui plai de dor. De altfel, această sărbătoare este momentul de
meditaţie şi de reflecţie în care oamenii se adună, îşi mărturisesc gânduri
frumoase, îşi trăiesc în bucurie plinătatea existenței, neuitând nici de
istorie, nici de acei care au făurit această comunitate, pentru ca viitorul ce
aparţine copiilor să fie şi mai frumos.
Hărnicia conducătoarelor Ansamblului „Mugurel”, Larisa Chedic şi Natalia Balan, patriotismul pătrăucenilor care îşi educă odraslele în spiritul iubirii faţă de Limbă şi Neam, talentul şi succesele tinerelor mlădiţe ale formaţiei artistice ne permit să afirmăm că sărbătorile românilor din Pătrăuţi sunt o adevărată lecţie de istorie şi dăinuire prin limba sfântă a strămoşilor, prin dansul şi portul popular, prin păstrarea şi perpetuarea tradiţiilor şi datinilor străbune.
Felicia NICHITA-TOMA