17 august 2019
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

FIJR: Libertatea presei în diaspora românească

3 octombrie 2013 р. | Categorie: Românii de pretutindeni

Raportul lansat recent de Forumul Internaţional al Jurnaliştilor Români (FIJR), referitor la libertatea presei îndiasporaromânească, prezintă activitatea acesteia, dar şi o serie de evenimente semnificative care caracterizează situaţia precară a presei de limba română din ţările unde trăiesc comunităţi de români, în special din Ucraina, Serbia, Ungaria şi Bulgaria.

Raportul FIJRarată că „în ţările non-UE unde trăiesc importante comunităţi de români nu s-au implementat încă mecanisme de susţinere de către stat a presei în limba minorităţilor, bazate pe criterii stricte şi obiective, aplicate egal pentru toate mijloacele de informare în masă. În procesul de finanţare a mass-mediei continuă să fie aplicate mecanisme discriminatorii prin care se susţin doar anumite publicaţii, şi acelea doar în măsura în care au o politică editorială proguvernamentală”.

Potrivit documentului citat, prevederile internaţionale în domeniu obligă autorităţile unui stat ca pentru vorbitorii limbii române dintr-un areal geografic să asigure apariţia şi funcţionarea mijloacelor de comunicare în această limbă.

Obligaţiile statelor europene

Astfel, „oficialii au obligaţia ca: în măsura în care radioul şi televiziunea au caracterul de servicii publice, să ia măsuri corespunzătoare pentru ca difuzorii să programeze emisiuni în limba română; să încurajeze şi/sau să faciliteze emiterea de programe private de radio în limba română, în mod periodic; să încurajeze şi/sau să faciliteze difuzarea de programe private de televiziune în limba română, în mod periodic; să încurajeze şi/sau să faciliteze realizarea şi difuzarea de producţii audio şi audiovizuale în limba română; să încurajeze şi/sau să faciliteze crearea şi/sau menţinerea cel puţin a unui organ de presă în limba română; să extindă măsurile existente de asistenţă financiară la producţiile audiovizuale în limba română; să garanteze libertatea de recepţie directă a emisiunilor de radio şi de televiziune ale ţărilor vecine realizate în limba română şi să nu se opună; retransmiterii de emisiuni de radio şi televiziune din ţările vecine, realizate în limba română; să vegheze ca nici o restricţie a libertăţii de expresie şi a liberei circulaţii a informaţiei în limba română să nu fie impusă presei scrise; să vegheze ca interesele vorbitorilor limbii române să fie reprezentate sau luate în considerare în cadrul structurilor eventual create, în conformitate cu legea, având ca sarcină garantarea libertăţii şi a pluralităţii mijloacelor de comunicare”.

Cercetarea FIJRarată că obligaţiile autorităţilor naţionale care decurg din legislaţia europeană din domeniu sunt doar în parte îndeplinite, fiind în majoritatea cazurilor aplicate cu rea credinţă.

În Ucraina „nu sunt fonduri”

Mass-media în limba română din Ucraina are o reprezentare destul de bogată, însă se confruntă cu numeroase probleme, arată Forumul. Cea mai mare problemă este finanţarea publicaţiilor în limba română, din această cauză multe reviste sau ziare având apariţii neregulate. Autorităţile ucrainene au finanţat unele din aceste publicaţii, însă s-au folosit de această finanţare pentru a încerca să-şi impună opinia cu privire la conţinutul şi orientarea respectivelor publicaţii finanţate.

Printre publicaţiile care apar la Cernăuţi în limba română se numără: revistele „Concordia“, „Zorile Bucovinei“; ziare cu apariţie neregulată „Junimea“ şi „Arcaşul“, revista pentru copii „Făgurel“, almanahul cultural-literar „Ţara fagilor“, revista trimestrială „Septentrion literar“, ziarul „Libertatea cuvântului“, ziarul „Clopotul Bucovinei“. În regiunea Transcarpatia mass media sunt reprezentate prin emisiunile de televiziune în limba română „Zi de zi“ şi „Telerevista săptămânii“, iar la radio emisiunea zilnica „Plaiul meu natal“. Tot aici mai există şi publicaţia „Maramureşenii“ care are apariţie săptămânală.

Amintim că redacţia de limba română a fost inclusă pe lista departamentelor de limbă străină pe care Radio Ucraina Internaţional urma să le desfiinţeze ca parte din procesul de reorganizare a Companiei Naţionale de Radiodifuziune. Protestul jurnaliştilor de limba română, formulat la Congresul FIJR din 2013, cu privire la intenţia de a desfiinţa redacţia de limba română a ajuns la factorii de decizie din Ucraina, preşedintele Viktor Ianukovici dând asigurări că deciziile privind reorganizarea radiodifuziunii nu vor afecta jurnaliştii români de la acest post.

În Ungaria, statul atacă independenţa presei

Infrastructura media aparţinând comunităţii româneşti din Ungaria acoperă atât audiovizualul, cât şi presascrisă. Principalele instituţii de presă în limba română din Ungaria, sunt „Foaia Românească”, săptămânal al românilor din Ungaria, „Cronica”, organul de presă al Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria, emisiunea radiofonică „O voce românească” – program zilnic de 2 ore în limba română realizat în Studioul din Seghedin al Trustului Public de Radio-Televiziune din Ungaria, difuzată începând cu anul 1980, şi emisiunea de televiziune „Ecranul Nostru” – emisiune săptămânală în limba română de 26 de minute, difuzată de canalului de televiziune „m1” şi reluată de Duna TV, ambele aparţinând Trustului Public de Radio-Televiziune din Ungaria.

Presa de limbă românădin Ungaria se confruntă cu acelaşi tip de dificultăţi cu care se confruntă în general presa aparţinând minoritarilor români din alte state. Principala problemă este reprezentată de lipsa fondurilor sau insuficienţa acestora, precum şi de atacul sub diverse forme al statului maghiar asupra independenţei publicaţiilor şi jurnaliştilor români.

Valea Timocului, „zona roşie” din Serbia

Deşi în Voivodina comunitatea românească beneficiază de mass-media în limba română, în Valea Timocului situaţia a rămas la fel ca în ultimii ani – practic nu există nici un fel de publicaţie tipărită, iar emisiunile de televiziune sau radio nu sunt prezente în mod continuu, arată raportul. Românii timoceni acuză lipsa accesului la informare prin absenţa unor emisiuni de radio sau televiziune în limba română şi cer autorităţilor sârbe să rezolve această problemă exact în felul în care sunt tratate din acest punct de vedere minorităţile naţionale din Voivodina.

Principalele instituţii de presă româneşti care funcţionează pe teritoriul Serbiei sunt: C.P.E. “Libertatea” din Panciova, “Timoc Pres”, TV “Victoria” din Vârşeţ, Radio “Far” din Alibunar, TV Panciova, “Glasul Cerbiciei”.

În Bulgaria nu există audiovizual românesc

Legislaţia bulgară permite existenţa presei în limba maternă a minorităţilor naţionale şi chiar prevede că radioul şi televiziunea naţională bulgare vor produce programe naţionale şi regionale adresate cetăţenilor a căror limbă maternă nu este bulgara. În ciuda acestor prevederi legale, în Bulgaria nu există programe de radio sau de televiziune în limba română destinate comunităţilor româneşti.

Începând cu anul 1993 la Vidin a apărut ziarul în limba română „Timpul“, care a avut o apariţie neregulată datorită lipsei fondurilor, fiind un proiect al Asociaţiei Vlahilor din Bulgaria. În prezent la Vidin mai apare în limba română revista „AVE“ editată de Uniunea Etnicilor Români din Bulgaria – având şi ea o apariţie neregulată din aceleaşi motive.

„Forumul Internaţional al Jurnaliştilor Români, organizaţie care protejează şi susţine libertatea de expresie a minorităţilor naţionale, va informa toate instituţiile şi organizaţiile internaţionale semnificative în legătură cu încălcarea normelor care reglementează principiile europene ale libertăţii de expresie. FIJR condamnă ferm simpla idee a limitării libertăţii de expresie”, precizează Romeo Couţi, preşedintele FIJR.

Diana Gabor

Sursa:http://www.gazetadecluj.ro