BUCOVINA – RAIUL MOLDOVEI, DIAMANT DIN STEMA LUI ŞTEFAN CEL MARE

Parte din Principatul Moldovei (1346-1859), care în 1859 se unește cu Țara Românească pentru a forma Principatele Unite sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza  (statul român modern), numit, din 1862, România, recunoscut ca independent în 1878 și devenit regat în 1881, situaţia istorică a Bucovinei de la anexarea de către Imperiul Habsburgic, din1774, şi până în prezent a fost următoarea:

2. 1774-1918 (aproape 144 ani) Bucovina s-a aflat sub stăpânirea Austro-Ungariei;

3. 1918-1940 şi 1941-1944 (aproape 25 de ani) Bucovina este parte componentă a statului român;

4. 1940-1941 şi 1944-1991 (aproape 48 de ani nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa au fost  anexate de uniunea sovietică;

Anumite părți din Moldova istorică (nordul Bucovinei, Ținutul Herța,  județul Hotin, și Sudul Basarabiei) fac astăzi parte din Ucraina (Historia.ro, www.dacoromania-alba.ro/.../bucovina_diamant_stema.htm, Wikipedia, enciclopedia liberă).

Sursele amintite mai atestă că „Principatul Moldovei a fost un stat ce a existat în Europa timp de peste cinci veacuri. Era împărțit în Țara de Sus și Țara de Jos, la rândul lor împărțite în ținuturi și ocoluri (cele 24 ținuturi erau: Cernăuți, Hotin, Soroca, Rădăuți, Suceava, Dorohoi, Botoșani, Cârligătura, Neamț, Iași, Lăpușna, Orhei, Putna, Roman, Tecuci, Vaslui, Tutova, Bârlad, Covurlui, Frumoasa, Ciubărciu, Oblucița, Chilia, Cetatea Albă). Inițial Voievodatul Moldovei cuprindea și Basarabia și Bucovina, care atunci nu se numeau încă așa, dar aceste două regiuni au fost pierdute (și astfel redenumite) în urma creșterii puterii Imperiului Rus și a Imperiului Austriac…”.“Pentru istoricii români este limpede ca lumina zilei că zona pe care habsburgii au ocupat-o şi numit-o Bucovina, fiind parte integrantă a spaţiului românesc, fâşie din Ţara de Sus a Moldovei lui Ştefan cel Mare, cuprinzând întreg ţinutul Cernăuţi şi cea mai mare parte a ţinutului Suceava cu fostele ocoale domneşti Câmpulung pe Ceremuş şi Câmpulung Moldovenesc”, pe care  Bălcescu o considera „Fala Moldovei şi templul ei de glorie”, Mihai Eminescu supranumea Bucovina „Raiul Moldovei” şi „diamant din stema lui Ştefan”. Mihail Kogălniceanu vedea în această zonă cea mai frumoasă parte a Moldovei, cu Câmpulung, vechea republică a românilor, cu Suceava, capitala domnilor eroi, cu cele mai renumite şi bogate mănăstiri, cu Putna păstrătoare a oaselor lui Ştefan cel Mare. A.D. Xenopol, numea şi el Bucovina „partea cea mai frumoasă şi grădina Moldovei”