La şcoala din Cupca de ziua mondială a Poeziei
22 martie 2021 р. | Categorie: Noutăţi
Eminescu e Poetul – Faimă, vis şi legământ.
Anual această frumoasă sărbătoare a poeziei, a cuvântului scris, a literaturii, este marcată pe larg la CIE Cupca.
Anul acesta, în legătură cu situația creată, am făcut totul la distanță. Elevii noștri au pregătit online poezii ale diferitor poeți clasici și moderni cu tematică felurită. În incinta muzeul istoric al satului Cupca, avem câteva expoziții permanente dedicate poetului crăsnean Ilie Motrescu, Cobzarului ucrainean Taras Șevcenko, Luceafărului poeziei românești Mihai Eminescu, scriitoarei bucovinene Olga Kobâleanska.
De asemenea avem pe mesele din culuarul muzeului zeci de mape în care se află materiale de și despre mari poeți și prozatori clasici și contemorani. Sunt ziare, reviste, buclete, fotocopii ale reprezentanților de vază ai literaturii diferitor popoare.
O expoziție cu portetele celor doi mari clasici ai literaturii universale Mihai Eminescu și Taras Șevcenko am amenajat pe culuarul școlii. Deasemenea am expus și cărțile de poezie ale autorilor numiți mai sus, dar și a regretatului traducător din opera șevcenkiană Ion Cozmei din Suceava, cât și ale autorilor locali. Printre autorii bucovineni se numără și regretatul poet crăsnean Ilie Motrescu, care anul acesta ar fi împlinit frumoasa vârstă de 80 de ani. Vom menționa că la București deja au început pregătirile pentru viitorea expoziție ce va fi deschisă în vara acestui an jubiliar pentru poet. Se ocupă de acest proiect dl Laurențiu Dragomir, directorul APP protecția patrimoniului Laurențiu Dragomir. Domnia sa cu vreo 2 ani în urmă a vizitat muzeul nostru.
Membri cenaclului literar LĂMÂIȚA, conduși de subsemnata, din care fac parte elevi din diferite clase, au pregătit un recital poetic online. Elevii au recitat versuri din literatura universală ale renumiților poeți Mihai Eminescu, Taras Șevcenko, Alexandr Pușkin, Ion Cozmei, Ilie Motrescu.
Sincere mulțumiri tuturor profesorilor de filologie din școală pentru munca depusă în cunoașterea literaturii în diferite limbi. Succese elevilor și fie ca dragostea de poezie, literatură, frumos să-i însoțească pe tot parcursul vieții.
Eleonora Schipor
Eminescu e poetul
Mai presus de legea firii
Şi de viaţă în cuvânt,
Eminescu e Poetul –
Faimă, vis şi legământ.
Răsfoind a vieţii carte,
Scris e peste ani, deplin,
Eminescu e Poetul-
Doină, viaţă şi alin.
Colindând prin constelaţii
Pe al lacrimilor zbor,
Eminescu e Poetul-
Veşnicie, cânt şi dor.
Dăinuind peste milenii
Visul dorului de-un veac,
Eminescu e Poetul-
Crez, duminică şi leac.
Ne-am născut pe-aceste plaiuri
Înfrăţindu-ne-n destin,
Eminescu e Poetul-
Codru, stea şi dulce chin.
Tot urcând înspre înalturi
Cu el facem legământ,
Eminescu e Poetul-
Un Luceafăr dalb şi sfânt.
Două culori
Când pajiştea-i toată-n floare,
Se prind la piept mărţişoare-
Roş-albe, două culori,
Două blânde sărbători.
Albul e seninul zării:
Şi mărgeanu-nminunării,
Iar roşul văpaia este-a
Primăverii ce dă vestea
Că soseşte timpurie,
Pe-o coamă de vânt, zburlie.
Luna martie de- acum
Voioasă-a pornit la drum,
Cu muguri plesniţi şi soare
Şi cu mândre mărţişoare.
Limba mea maternă
Limba mea maternă-
Sunete de nai,
Doină şi baladă,
Dulcele meu grai.
Limba mea maternă-
Cântec de vioară,
Crin îngândurat,
Zâmbet de fecioară.
Limba mea maternă-
Clinchet de cristal,
Primăvară nouă,
Fluier şi caval.
Limba mea maternă-
Busuioc în floare,
Tril de ciocârlie,
Răsărit de soare.
Limba mea maternă-
Dor de Bucovină,
Murmur de izvor,
Spicul în lumină.
Limba mea maternă-
Mireasmă de-alun,
Codrul ce răsună,
Seară de Crăciun.
Limba mea maternă-
Scriptură străveche,
Pasăre măiastră,
Dor fără pereche.
Limba mea maternă-
Vatră strămoşească,
Perlă carpatină,
Vorbă românească.
Limba mea maternă-
Răsărit de soare,
Casă părintească,
Strai de sărbătoare.
Limba mea maternă-
Toamnă purpurie,
Eternă poveste,
Mir şi bucurie.
Poetului Ilie Motrescu
S-a născut la poale de Carpați
Într-o casă cu mulți frați,
Întru-n august fierbinte,
Un băiat simpatic și cuminte.
La școală bine învăța,
Sportul și muzica iubea,
Și mai iubea glia și neamul,
Doina, satul, codrul, ramul...
Poezii a început a scrie
La o vârstă fragedă – se știe,
De la bun început s-a văzut
Că-i un talent cu adevărat înnăscut.
Bunul Dumnezeu cu har l-a miruit,
Sfântul Ilie puțin noroc i-a dăruit
Și în scurta-i sa viață
A creat o operă măreață.
A rămas pentru vecie
Opera poetului Motrescu Ilie,
Iar noi cât pe lume vom trăi
Cu gândul la destinul său vom fi.
Eleonora Schipor
Lui Ilie Motrescu
1.Tu eşti în cer cu Eminescu,
Dar parcă te văd printre noi,
Şi parcăţi aud prin codrii mersul,
Şi glasul blând, sincer, vioi.
2.Parcă îţi simt privirea caldă
A unei stele aurii.
Eşti un Luceafăr fără moarte
Pe bolta dulcei poezii.
Şi te cobori iar printre noi
Ţie dor de dulcea Bucovină.
Iulia Gheorghian, s. Pătrăuții de Jos.
Poetului crăsnean Ilie Motrescu
El s-a născut cu suflet de poet,
Cu fire îndrăzneață și semeț,
Cu istețime și capacitate aleasă
Și mândru că-i român la el acasă.
Iar totul ce a scris și a gândit,
Prin suflet a trecut și a trăit,
Cu firea-i dârză de muntean
Și mândria de a fi crăsnean.
Iubea totul ce era românesc –
Pământul, limba, plaiul strămoșesc.
Și mai iubea Siretul și Carpații,
Oamenii buni, părinții, sora, frații...
Pentru îndrăzneală mare și demnitate,
Pentru credință, neam și dreptate,
El a plătit cu sânge și tinerețe,
I s-au tăiat din zbor aripile mărețe.
Poetul n-a-ngenunchiat în fața nimănui
Și mă întreb – din cauza aceasta nu-i?
Atât de frumos la suflet și curat,
Cine s-a îndurat și viața ți-a curmat?
Cei care au pus la cale moartea lui Ilie,
Ei nu pot fi oameni numiți și blestemați să fie.
Poetul însă mereu în inimi ne trăiește,
Prin opera înțeleaptă de-a pururi viețuiește.
Prin creația sa ce este APĂ VIE
E printre noi și azi poetul Motrescu Ilie.
Ca nimeni altul el neamul și-a iubit
Și pentru toate acestea cu viața a plătit.
Prin cărțile ce lumea le citește
Motrescu întotdeauna între noi trăiește.
Și cunoscând poetul ce a creat
Din neființă el a înviat.
A revenit înveșmântat în neuitare
Prin apa limpede, curată de izvoare,
Pe sub geana Carpaților – cântați,
Prin florile și umbra brazilor înalți.
Ilie Motrescu pururi între noi va fi
Prin opera nemuritoare veșnic va trăi.
Larisa Popescu-Chedic, directoarea căminului cultural din Pătrăuții de Jos
