11 aprilie 2021
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

Fântâna Albă – tragedia unui neam

2 aprilie 2021 р. | Categorie: Noutăţi

Anual, la 1 Aprilie în pădurea de la Varnița, din localitatea Fântâna Albă, numită și Khatân-ul românesc, se adună sute de oameni veniți din diferite părți pentru a fi prezenți la una dintre cele mai triste comemorări ale neamului nostru.

Anul acesta se împlinesc 80 de ani de la una dintre cele mai mari tragedii din istoria neamului românesc, tragedia de la Fântâna Albă, unde au fost împușcați mii de români nevinovați.

Ne adunm, până la restricțiile impuse de pandemie, an de an aici unde freamătă pădurea verde a jale pentru a comemora martirii secerați de gloanțele soldaților enchevediști.

Români, ucraineni, din Nordul Bucovinei, dar și din România, Moldova, reprezentanți ai diferitor societăți, ai autorităților locale, intelectuali și oameni de rând, începând de la elevi și până la vârsta pensionară, veneau aici pentru a depune coroane și buchete de flori, a păstra un moment de reculegere, a aprinde lumânări în capelița aflată vis a vis de monumentul principal.

După slujba religioasă oficiată de un mare sobor de preoți, în ultimii ani, în frunte cu starețul mănăstirii Putna, Arhimandritul Melchisedec, urmau câteva cuvântări rostite de lideri și reprezentanți ai diferitor comunități. Printre ei se numărau reprezentanți ai Consulatului General al României la Cernăuți,  foști sau actuali  deputați sau senatori români sau ucraineni, scriitori, jurnaliști, lideri ai Societății „Golgota” ș.a.

Grupul folcloric „Ai lui Ștefan noi, oșteni” de la gimnaziul „Ioan Nistor” din Vicovu de Sus conduși de profesorul Vasile Schipor ani de-a rândul  susțineau un recital poetic comemorativ dedicat evenimentului în cauză. Adeseori, membri corului „Dragoș Vodă” ai SCLR „Mihai Eminescu” înterpretau și câteva cântece comemorative.

Gospodinele din satele vecine, Cupca, Carapciu, Prisicăreni îi serveau pe toți cu sarmale și pifteluțe de post, compot călduț, călugării de la Putna  aduceau colivă pentru toți cei prezenți. Le mulțumeau toți frumos. Totul era de sufletele celor ce și-au găsit moartea aici. Uneori, diferite organizații sau societăți obștești, alteori persoane particulare dădeau colăcei de sufletul celor masacrați aici.

Dacă era posibilitate oaspeți din România sau de pe aici, împărțeau ziare, reviste, uneori cărți cu tematica respectivă. Cu câțiva ani în urmă am scos de sub tipar cartea „Fântâna Albă – un ecou al durerii ce dăinuie peste vremuri”, unde am înclus poezii ale poeților populari și consacrați dedicate evenimentului de tristă amintire, cât și câteva fotografii preluate din ziare sau reviste din diferiți ani.

Anual elevii noștri recită sau citesc poezii din această culegere.

Nu odată am fost prezenți cu elevii noștri de la CIE Cupca la evenimentele de aici. În haine naționale elevi ai diferitor școli de pe Valea Siretului erau prezenți cu drapele tricolore sau bicolore. Alteori, cei de la liceul din Pătrăuții de Jos, membri ai cenaclului „Lira”, de asemenea recitau și ei. 

Acum, în legătură cu situația creată, am pregătit expoziții de ziare, reviste, cărți – dedicate evenimentelor ce au avut cu 80 de ani în urmă. Atât la CIE Cupca, cât și la căminul cultural din Pătrăuții de Jos, am pregătit expoziții, dar și video-înregistrări ale elevilor și studenților care recită sau citesc poeziile respective.

La Pătrăuții de Jos, în incinta căminului cultural unde am pregătit expoziția dedicată tristului eveniment ce a avut loc cu 80 de ani în urmă, au recitat sau citit poezii elevele și studentele noastre, membre ale cercului literar „Lira” ce activează pe lângă căminul cultural, dar și conducătoarea artistcă a acestei institușii culturale Natalia Clioț, cât și subsemnata. S-au citit, s-au recitat poezii din cartea mea, iar eu personal am vorbit despre tristul eveniment, am prezentat pe scurt cărțile și autorii lor, am vorbit despre importanța acestul eveniment pentru istoria neamului nostru. La pregătirea și buna desfășurare a activității de comemorare și-a adus contribuția și directoarea căminului cultural, d-na Larisa Popescu-Chedic.

Mai ales ne stăruim să facem tot posibilul ca prin intermediul măsurilor organizate să educăm la tânăra generație dragostea de neam, de istora și cultura lui,  să-i facem să  cunoască aceste pagini  scrise cu sânge în istoria românilor nord-bucovineni.

Eleonora Schipor