19 septembrie 2021
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

„OPREŞTE-TE, CLIPĂ! EŞTI ATÂT DE FRUMOASĂ!”... CU EMINESCU

16 iunie 2021 р. | Categorie: Eminesciana

Eminescu  e tot ce ne-a rămas neîntinat din apele, din cerul şi din pământul nostru românesc.  Eminescu este întruparea cerului şi pământului românesc, vorba lui Mircea Eliade: „Pentru noi, Eminescu nu e numai cel mai mare poet al nostru şi cel mai strălucit geniu pe care l-a zămislit pământul, apele şi cerul românesc. El este într-un anumit fel, întruparea însăşi a acestui cer şi a acestui pământ, cu toate frumuseţile, durerile şi nădejdile crescute din ele”. Eminescu, ca nimeni altul, ne-a revelat alte zări, ne-a făcut să simţim mai pronunţat bătaia inimii, să cunoaştem lacrima dorului de Neam, Grai, ne-a adus bucuria luminată de norocul de a fi ROMÂN.

La Cernăuţi, unde se mai aud paşii Poetului, la 15 iunie, la împlinirea 132 de ani de la trecerea în veşnicie a  celui mai frumos suflet poetic românesc şi a celei mai înalte conştiinţe a neamului nostru  - Mihai Eminescu, în ziua când Luceafărul se înalţă în divinul cerescului său cânt, în dulcea Bucovină a Poetului, care, prin respiraţia spiritului, dăinuie de dincolo de moarte, a lăcrimat abundent cerul cu suave petale de crini şi de trandafiri,  revărsându-se într-o mare de flori la ambele statui ale lui Mihai EMINESCU – din curtea Casei profesorului său iubit Aron Pumnul şi  din centrul străvechii urbe,steaua Poetului nostru naţional luminând  printr-un periplu strălucitor de manifestări, organizate de Societatea „Mihai Eminescu” în parteneriat cu Consulatul General al României la Cernăuţi.

I-am adus o lacrimă în inimă şi o floare în neuitare, deşi prin freamătul iubirii din sufletul nostru şi şoaptele teilor ce-i străjuiesc nemurirea a prins aripi adevărul că Eminescu e tot ce avem mai scump, mai sfânt de la zidirea neamului încoace, e sufletul şi conştiinţa fiinţei noastre naţionale, speranţa în ziua de mâine.

Înălţător, divin, l-au slăvit pe Eminescu prin cântările sale  maeştrii corului  „Dragoş Vodă”, dirijaţi de virtuozul artist Dumitru Caulea şi talentatele „Fetele din Bucovina”, având-o ca îndrumătoare pe viorista Luminiţa Demianic.

Printre acei cu dor în suflet, care i-au troienit cu drag într-un munte de flori veşnicia, s-au numărat reprezentanţi ai Consulatului General al României la Cernăuţi, în frunte cu Excelenţa Sa,dna Irina Loredana Stănculescu, sponsorul Vergil Profeanu, președintele Asociației Programatică pentru Dezvoltare Durabilă din București, membri ai societăţilor naţional-culturale româneşti, ziarişti, profesori, primari (Anatol Piţu, Ciudei, Valentin Hlopina, Voloca etc.), directori de şcoli (Radu Petraşescu, Eugen Tovarniţchi, Oleg Bolocan, Ion Ignat etc. ), oameni de afaceri, scriitori din cealaltă Bucovină ruptă în două - Doina Cernica, Nicolae Cârlan, maica stareță de la Voroneţ Gabriela Platon, prof. Ioan Iţco, director fondator al Institutului de Învăţământ şi Cercetare în Turism „IPI Bucovina etc.

A fost un eveniment de conotaţie istorică – sfinţirea de către protopopii raioanelor Storojineţ - Vasile Covalciuc, Hliboca – Ion Gorda, Herţa – Dumitru Pavel,şi inaugurarea sediului renovat şi modernizat al Societăţii „Mihai Eminescu”, contribuţie la care a osârduit şi şi-a adus prinosul dna Irina-Loredana Stănculescu, Consulul General al României la Cernăuţi, lucrările fiind sponsorizate de un generos român cu suflet mare, Vergil Profeanu, președintele Asociației Programatică pentru Dezvoltare Durabilă din București.

Eminescu nu poate aparţine doar unui grup de mari patrioţi, cum se consideră unii. Eminescu aparţine tuturor. „A fi român nu e un merit, ci o datorie”, spunea Mihai Eminescu. Putem dovedi aceasta prin unitate. 

În emoţionantul său mesaj dna Irina Loredana-Stănculescu, graţie căreia avem un palat naţional frumos amenajat şi dotat, precum numai în vis ţi-l poţi dori, a făcut apel la unitate - visul lui Eminescu, conturând importanţa şi actualitatea Poetului, pentru sprijinul, contribuţia financiară la renovarea şi modernizarea sediului Palatului Naţional al Românilor din Cernăuţi, Excelenţa sa acordându-i dlui Vergil Profeanu titlul de Excelenţă din partea Guvernului României.

Chemarea la unitatea tuturor românilor a răsunat şi în mesajul sponsorului român Vergil Profeanu, președintele Asociației Programatică pentru Dezvoltare Durabilă din București, care a  emoţionat  publicul prezent prin recitarea cu suflet din lirica eminesciană. Or, omul talentat e talentat în toate.

La rândul său, preşedintele Vasile Bâcu, susţinut de vicepreşedintele Nicolae Şapcă, i-a adresat mulţumiri dnei Consul General şi dlui Vergil Profeanu pentru susţinerea comunităţii româneşti din regiunea Cernăuţi, fiindcă a realizat visul de aproape 30 de ani al românilor din Cernăuţi – renovarea Palatului Naţional, oferindu-le înalţilor demnitari români titlul de membru de Onoare al Societăţii „M. Eminescu”, la fel şi mănăstirilor voievodale, ctitoriilor lui Ştefan cel Mare – Putna şi Voroneţ.

Cu o contribuţie personală, o importantă donaţie pentru „Societatea „Mihai Eminescu” din partea familiei sale şi a întreprinzătorului Gheorghe Cozma – portretul lui Mihai Eminescu, creaţie a talentatului pictor Mihai Alisavetei, a fost prezent redactorul-şef al publicaţiei online „Zorile Bucovinei”, Nicolae Toma, preşedintele Societăţii Jurnaliştilor Români Independenţi din regiunea Cernăuţi.

În aceeaşi zi, la sediul Societății „Mihai Eminescu” a fost semnat contractul de  avizare și autorizare pentru renovarea  Casei Memoriale „Aron Pumnul” din Cernăuți ce va găzdui viitorul muzeu „Mihai Eminescu”, lucrări pe care dl Vergil Profeanu a promis să le finiseze până în 2022, acordul fiind semnat în prezența dnei Irina-Loredana Stănculescu, Consulul General al României la Cernăuți, de academicianul Vasile Tărâțeanu, președintele Fundației „Casa Limbii Române” din Cernăuți, de dl Vergil Profeanu, președintele Asociației Programatică pentru Dezvoltare Durabilă din București și Titus Scripa, directorul firmei de construcție SRL „Romtisbud” din Cernăuți, care urmează să realizeze lucrările de renovare.

Din bogatul buchet liric al spectacolului au răsunat cântece pe versuri eminesciene, interpretate de maeştrii Corului „Dragoş Vodă”, de Ana-Maria Calancea, de discipolii lui Iurie Levcic, directorul Şcolii Populare de Artă din Cernăuţi, ai dnei Elena Nandriş, preşedinta Societăţii Culturale „Gr. Nandriş” din Mahala, de membrii formidabilului „Izvoraş” al cunoscutei şi îndrăgitei interprete Victoria Costinean din Ropcea, şi-au dat concursul instrumentişti ai Ansamblului „Mărţişor” din Voloca, dirijat de talentatul Gheorghe Hostiuc, cântăreaţa Angelica Flutur aducându-ne  revelaţia culminantă  ne-a răvășit sufletele cu tristeţi şi bucurii,  sub nimbul eminescian vegetator plutind unduirile faustiene: Opreşte-te, clipă! Eşti atât de frumoasă!... cu EMINESCU.

Cu trăiri profunde am ascultat răvăşitoarele cântece pe versuri eminesciene, izvorâte din sufletul Poetului simţirii româneşti, Poetul trăirii, iubirii, Poetul teilor şi al naturii ce ne-a lăsat versuri superbe, de o inegalabilă fineţe, ducându-mă cu gândul că poate, printre multe alte făţărnicii,   nu există un elogiu mai frumos, mai înălţător, mai sensibil şi mai sincer, pe care să-l putem închina Marelui nostru Poet Mihai Eminescu.

Noi, românii din dulcea lui Bucovină, rupţi de pământ şi de neam, regăsim în creaţia Marelui Geniu tot ce-au lăsat spre dăinuire vrednicii noştri predecesori – în primul rând, Limba, fără de care un popor piere, nu are viitor. Or, un neam supravieţuieşte nu doar prin istoria sa, ci prin limba, creaţiile sale. Noi, românii, supravieţuim prin Eminescu. Gloria geniului eminescian poate n-ar fi atât de semnificativă dacă Poetul n-ar fi luat parte, de peste veac, la tragedia poporului românesc, scria Eliade, adevăr foarte actual.

În aceste timpuri nesigure, când suntem în pericol de a ne pierde identitatea naţională, Eminescu ne este scut şi stea călăuzitoare. Nu există iubire mai sinceră pentru Eminescu decât în dulcea lui Bucovină, unde Eminescu se înalţă cu dorul românului înstrăinat. 

Fiindcă un popor nu poate trăi fără simboluri, fără speranţa în ziua de mâine, noi, românii din nordul istoric al Bucovinei, îl avem reper pe Eminescu. Or, spiritul Poetului se simte aici, în dulcea lui Bucovină, mai viu şi mai pronunţat în sufletul celor care le-a lăsat drept moştenire inegalabilele sale creaţii, versurile-i de un lirism tulburător şi „visul” său de „Unire”.Ce păcat că Eminescu ne-a unit… doar pentru o zi!

Felicia NICHITA-TOMA

Foto: "Zorile Bucovinei" şi Nicolae Hauca.

P.S. Adresăm sincere mulţumiri românului adevărat, jurnalistului Vali Hudeşti din Darabani pentru stic şi ajutorul acordat la filmări!