16 octombrie 2021
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

DOAMNE, OCROTEŞTE-I PE ROMÂNI! Adrian Păunescu – poetul care ne-a învăţat cum se iubeşte o patrie…, care ne-a chemat să apărăm limba, legea strămoşească şi moşia, fiindcă ce s-a „câştigat cu sânge nu se negociază niciodată cu cerneală!”

20 iulie 2021 р. | Categorie: Noutăţi

Adrian Păunescu a militat ca limba română să nu mai fie sfidată, ci să rămână suportul vieţii neamului nostru, candela dăinuirii unui popor, să fie acasă stăpână, ca Biserica Neamului “Mama noastră a tuturor”, după cum spunea Eminescu – tăria noastră, legea strămoşească să nu mai fie umilite, îndemnându-ne să luptăm pentru păstrarea fiinţei neamului şi a identităţii noastre multimilenare, să fim uniţi pentru viitorul Neamului, să rămânem credincioşi rădăcinii noastre, să ne batem pentru dezvoltarea şi prosperitatea ambelor maluri ale Prutului. A melitat pentru regăsirea noastră în Europa şi în spaţiul legitim al spiritualităţii româneşti, pentru diversitatea şi integritatea culturii naţionale, pentru unitatea neamului, pentru demnitatea de a fi români - oriunde ne-am afla - şi pentru a continua să visăm şi să gândim în limba română.

Adrian Păunescu a fost îndrumătorul nostru, a românilor din nordul înstrăinat al Bucovinei care ne-a învăţat cum se iubeşte o patrie…A fost poetul care ne-a chemat să apărăm limba, legea strămoşească şi moşia, fiindcă ce s-a „câştigat cu sânge nu se negociază".

Adrian Păunescu trăiește și va trăi perpetuu, îl vom purta, necontenit în inimile noastre prin creația sa inconfundabilă, prin darurile fără de preț – iubire, iertare, armonie, din care, cu bucurie şi generozitate, s-a împărţit cu fiecare.

S-a nascut, la 20 iulie 1943, in localitatea Copaceni, judetul Balti, Basarabia, astazi Republica Moldova, poetul Adrian Paunescu, critic literar, eseist, director de reviste, poet, publicist, textier, scriitor, traducător și om politic român – unul din cei mai prolifici poeţi români contemporani, cunoscut mai ales ca poet şi ca organizator al Cenaclului Flacăra.

Deşi născut în Basarabia,Păunescu şi-a petrecut cea mai mare parte a copilăriei la Bîrca, în judeţul Dolj, unde a absolvit Colegiul Naţional Carol I din Craiova, studiind apoi filologia la Universitatea din Bucureşti. A debutat ca poet în 1960. Din 1973 conduce revista "Flacăra". După căderea comunismului nu i s-a permis reîntoarcerea la conducerea revistei Flacăra, astfel că, în toamna anului 1990 fondează revista "Totuşi iubirea". În calitate de publicist a mai condus ziarul "Sportul românesc", o scurtă perioadă în 1999, şi a realizat emisiuni de fotbal la "Antena”

Între anii 1970-1980, Păunescu a devenit o figură importantă în mass-media românească. Cenaclul Flacăra, pe care l-a înfiinţat, şi revistele pe care le-a dirijat au exercitat o atracţie indiscutabilă asupra tineretului şi a vieţii publice din România datorită combinaţiei de idei de stânga de inspiraţie occidentală şi de naţionalism. Mulţi artişti pe care autorităţile comuniste îi puteau considera "subversivi" au fost lansaţi sau promovaţi de Păunescu prin Cenaclul Flacăra. Relaţia lui Păunescu cu regimul Ceauşescu este în general considerată ca ambiguă, mergând de la scrierea de poeme adulatoare la critici publice directe. Aceasta explică şi varietatea poziţiilor pro şi contra Păunescu de după 1989.

Din 1992 pînă în 1998 a fost membru în Partidul Socialist al Muncii, partid absorbit ulterior de PSD.

La 17 septembrie 1973 înfiinţează Cenaclul "Flacăra”, adevărat fenomen de masă, cu care susţine, până la interzicerea sa, în 16 iunie 1985, manifestări de muzică, poezie şi dialog, în faţa a mai mult de 6 milioane de spectatori. Pe scena Cenaclului "Flacăra”, se lansează spre marele public, cele mai faimoase figuri ale muzicii tinere româneşti, poeţi şi alţi creatori.

După o lungă luptă cu boala, diabetul care-i afectase mai multe organe, Adrian Păunescu s-a stins din viaţă în dimineaţa zilei de 5 noiembrie 2010.

Nicolae Toma pentru „Zorile Bucovinei” 

Doamne, ocroteşte-i pe Români!

Noi în cel dintâi război
am ajuns prin moarte noi,
Doamne, ocroteşte-i pe Români,
am dat sânge şi sudoare
pentru România mare,
Doamne, ocroteşte-i pe Români!

Am dat viaţă şi soldaţi,
pentru-o patrie de fraţi,
am dat fapta, am dat zisa
de la Nistru pân-la Tisa.

Dar pe urmă-n patruzeci,
anul marii făr-delegi,
două fiare ne-au muşcat
Ultimatum şi Diktat.

Biata lume nu ştia
că-ntr-o zi la Moscova
au semnat un pact neghiob
Molotov şi Ribbentrop.

Iar fascismul mondial
ne-a luat parte din Ardeal,
şi lui Horthy i l-a dat,
fi-le-ar numele spurcat.

Stalin cu teroarea sa
ne-a luat Basarabia
şi cu Hitler în acord
Bucovina de la nord.

Cei mai răi tâlhari ne-au frânt,
ne-au luat ţară şi pământ,
nimenea n-a auzit
plânsul nostru răstignit.

Astfel am intrat şi noi
în al doilea război,
haideţi, dom-ne Mareşal
în Moldova şi-n Ardeal.

Noi de dor de noi luptam
pentru ţară, pentru neam,
pentru vechile hotare,
pentru România Mare.

Şi-am pierdut şi-am fost răpuşi
şi-am fost ocupaţi de ruşi,
aliaţii au tăcut,
Stalin a făcut ce-a vrut.

Şi-am murit de mii de ori
s-avem iarăşi Trei Culori,
şi-am plătit cât nu se poate
sfânta noastră libertate.

Ţara-i mică vremea grea,
ce-o mai fi om mai vedea,
Doamne, ocroteşte-i pe Români,
de uitat nu vom uita
ţara noastră cum e ea,
Doamne, ocroteşte-i pe Români!

Cât o fi român – român,
pruncul va primi la sân
adevăru-adevărat
despre tot ce s-a-ntâmplat.

Ţine minte fiul meu,
că există Dumnezeu,
uite cum a fost şi cum va fi,
şi un jurământ te leagă,
ţara noastră nu-i întreagă
însă asta doar până-ntr-o zi.

Când vei fi şi tu bărbat,
să te simţi mereu soldat,
Doamne, ocroteşte-i pe Români,
pentru vechile hotare,
pentru România Mare,
Doamne, ocroteşte-i pe Români!

Adrian Păunescu