LA CERNĂUŢI - DE ZIUA LIMBII ROMÂNE. Cât suntem încă vii, până când n-am murit cu totul, suntem datori să salvăm Limba Română şi s-o păstrăm pentru urmaşi

Cât suntem încă vii, până când n-a murit cu totul, suntem datori să salvăm  Limba Română şi s-o păstrăm pentru urmaşi

Cu tristeţe în suflet românii din Cernăuţi sărbătoresc Ziua Limbii Române. Ar trebui să ne bucurăm în această Zi deosebită pentru Limba Română, dar nu avem motive pentru veselie… Cine e vinovat? Fiecare dintre noi... Or, Limba Română nu trebuie să aibă doar o zi pe an, ci urmează s-o sărbătorim, s-o iubim şi s-o preţuim în fiecare zi. De Ziua Limbii Române nu discursuri ne-ar trebui, nu recitări, nu expoziţii de carte, nu joc şi cântec, ci punerea imediată în aplicare a unui plan patriotic  de păstrare şi  menţinere  a limbii române pe  acest picior de plai şi gură de rai hărăzite nouă de Dumnezeu nu doar spre locuire, ci şi spre bună înţelegere în pacea dulcelui grai de leagăn al mamei, în numărul de aur al limbii strămoşeşti.

„Limba e sufletul şi inima poporului”, dacă ne moare sufletul, murim ca popor.  Pentru noi, românii, Limba Maternă, Româna, este „partea noastră de cer", după cum afirma Constantin Noica. Spre regret, din an în an, se micşorează numărul  românilor care mai ţin aprins rugul Limbii Române, „Limba vechilor cazanii, / Care-o plâng și care-o cântă / Pe la vatra lor țăranii" (Alexei Mateevici). Chiar dacă e încă cântată de niște amărâți de români, care de sărbători mai îmbracă  veşmântul naţional, mai cântă de dor  şi foaie verde, deşi mulţi dintre  ei au  uitat cine sunt, de unde se trag, rar cine o mai plânge, pe la vetrele lor mulţi îşi înstrăinează  odraslele de Grai şi Neam, foarte puţini se străduiesc să o ferească de „mucegaiul uitării”. I-am văzut îmbrăcaţi în veritabile costume naţionale, cu Tricolorul fluturând sus şi dârz, dar cu nepoţii de mână vorbind în limba ucraineană. Acesta e patriotismul lor!

Rele timpuri a ajuns Limba noastră cea Română şi din cauza noastră. Suntem o societate dezbinată, fiecare trage focul la oala lui, la puţini le pasă ce se întâmplă cu Limba Română, care treptat e exclusă din şcoală. Au devent legende  acele timpuri frumoase, când  în Cernăuţi puteai auzi vorbindu-se liber în câteva limbi – fiecare etnie în graiul său, toate convieţuind în armonie, respect şi înţelegere. Acum au  sosit timpuri vitregite pentru „floarea sufletului etnic al românimii” – limba română – după cum o numea Mihai Eminescu. Prin drasticul articol nr.7 Materna ne este, practic,  scoasă din învăţământ. Conform acestei legi, în ciclul primar – cl 1-a-4-a,  elevii românilor vor învăța în limba maternă, concomitent  cu studierea limbii de stat. În clasa a 5-a, cel puțin 20% din materiile  de studiu vor fi  predate în limba ucraineană, cu o creștere treptată a volumului predării în limba ucraineană,  care în clasa a 9-a trebuie să constituie  40% . În clasele superioare, cel puțin 60% din obiectele de studiu  vor fi predate în limba de stat. Tot aşa până ne vor ucrainiza complet. Dacă se continuă în asemenea mod, anul 2023 poate fi unul al execuţiei limbii române.

 Au fost reduse şi orele de studiere în şcoli a limbii române. Conform ordinului Ministerului Învăţământ şi Ştiinţă al Ucrainei din 21 februarie 2021,  executarea căruia va începe din septembrie 2022, pentru studierea limbii române Ministerul pune la dispoziţie şcolilor  pe săptămână  4 ore - limba minorităţilor, adică româna şi limba străină (înainte doar limbii române i se repartiza - clasa a 5-a -3 ore, cl. a 6-a – 3,5 ore, cl.7-a – 2,5 ore, cl 8-9-a – 2 ore), literatura română şi literatura universală (curs integrat) – 1,5 ore pe săptămână, pe când înainte 3,5 ore pe săptămână. Deci, aceste 4 ore pe săptămână sunt împărţite la alegere - limba română împreună cu limba străină, pe când pentru limba ucraineană se dă 4 ore pe săptămână, iar pentru literatura ucraineană – 2 ore pe săptămână, care sunt fixate (nu sunt la alegere, ci obligatoriu).

E o tragedie strigătoare la cer. “Limba română la sine acasă e o împărăţie bogată, căreia multe popoare i-au plătit banii în aur. A o dezbrăca de averile pe care ea le-a adunat în mai bine de 1000 de ani, înseamnă a o face din împărăteasă cerşetoare…”, scria Mihai Eminescu. De ce nu-şi pune nimeni întrebarea ce personal, concret a făcut pentru a apăra şi păstra Limba Română, pentru a nu o transforma din împărăteasă în cerşetoare? Şi cei pe care mai tare „îi doare”în spate  de limba română, nimic nu mişcă – fac doar zâzanie şi dispersare între români. Ba mai demonstrează cât de mult muncesc pentru limbă şi neam. În realitate – nimic…

Organizată de Societatea pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuţi (preşedinte Vasile Bâcu), cu sprijinul Consulatului General al României la Cernăuți, în deosebi, prin osârdia  Excelenţei Sale, dnei Irina-Loredana Stănculescu, Consulul General al României la Cernăuţi, cea de-a XXXII-a ediţie  a Sărbătorii Naţionale  „Limba noastră cea română”  a debutat la Cernăuţi cu depuneri de flori la monumentul Poetului din centrul străvechiului oraş de pe Prut, cea mai frumoasă ctitorie a lui Alexandru cel Bun, unde maeştrii Corului „Dragoş Vodă”, dirijat de artistul Dumitru Caulea, frumoasele şi talentatele „Fetele din Bucovina”, conduse de Luminiţa Demianic, au înălţat sus Tricolorul, prin lirismul versurilor eminesciene picurându-ne balsam pe rană, sărbătoarea Limbii Române continuând apoi la sediul Societăţii cu o „Masa rotundă” sub genericul „Platforma Limba română în Ucraina — trecut, prezent și viitor”.

Amfitrionul manifestării, vicepreşedintele Nicolae Şapcă, a făcut o succintă prezentare a situaţiei în care se află în prezent limba română în Ucraina, convocându-i pe cei prezenţi la o sinceră discuţie: „Ce trebuie,  ce-am putea face să păstrăm pentru urmaşi limba română, ca ea să nu dispară din şcolile noastre româneşti odată cu aplicarea articolului nr.7 al Legii Educaţiei?”. Pe marginea acestui subiect şi-au spus cuvântul jurnalistul Marin Gherman, jurnalista Maria Toacă, care a prezentat şi noile apariţii editoriale, dna Alexandrina Cernov, membru de onoare al Academiei Române, etc. Într-un cuvânt, n-am auzit un răspuns concret, doar că ne poate salva modificarea Legii, ceea ce e puţin probabil, doar înalţii demnitari ucraineni au accentuat în repetate rânduri că Legea nu va fi schimbată,  poate aderarea la structurile  europene a Ucrainei ar putea stopa acest proces distrugător pentru neamul nostru românesc, pentru limba română, că, avem nevoie de mai mult curaj…

Dar nu mai avem timp să aşteptăm până Ucraina va adera la UE, căci de-acum orele de română sunt reduse chiar de la 1 septembrie curent. Şi curaj nu ne lipseşte, dar cine ne ascultă? S-au scris atâtea adresări guvernului ucrainean, preşedintelui Zelenski, dar fără careva sorţi de izbândă. Şi guvernanţii din Patria noastră istorică cunosc situaţia catastrofală în care ne aflăm noi, românii din Ucraina. Patria noastră istorică – România - continuă să ne ajute, să ne susţină, încearcă să găsească cheia fermecată  la sufletul conducătorilor Ucrainei care hotărăsc soarta noastră, a limbii române, însă e foarte greu de pătruns la inima lor…

Cu lacrima limbii noastre vitregite a plâns cea mai mare susţinătoare a noastră, Excelenţa Sa, dna Irina-Loredana Stănculescu, diplomatul român graţie căruia îi datorăm frumosul şi confortabilul sediu al Societăţii „M. Eminescu”, cu  lacrima sinceră, mărturisitoare de iubire de fraţi, de limbă, de valori, de tot ce-i românesc. Îi  adresăm Excelenţei Sale mulţumiri din suflet pentru toate lucrurile frumoase, edificatoare întru binele comunităţii, întru prosperarea românilor înstrăinaţi la care ţine foarte mult şi-i ajută, pe care sincer îi iubeşte, după cum au mărturisit şi lacrimile-i din ochi.

A fost o zi deosebită, dedicată Zilei Limbii Române, fără dans şi cântec, bogată în discuţii şi  prezentări de carte – şi-au lansat noile apariţii editoriale scriitorul din Suceava Alexandru-Ovidiu Vintilă, maica stareţă de la Voroneţ, Gabriela Platon, poetul Vasile Tărâţeanu, membru de Onoare al Academiei Române etc. Un moment liric din opera Marelui Eminescu ne-au dăruit tinerele de la Liceul nr.6 „Alexandru cel Bun” din  centrul Cernăuţiului – Daniela Zâgrea, Tatiana Govornean, Daniela Struţ, au fost expuse  documente din fondul viitorului Muzeu „Mihai Eminescu", de  către dirictoarea Elena Vântu-Tărâţeanu.

Avem multe de spus şi le vom spune, dar astăzi este Ziua Limbii Române! ”Suntem români prin simplul fapt că suntem vii”, spunea Mircea Eliade. Or, cât suntem încă vii, până când n-a murit cu totul, suntem datori să salvăm  Limba Română şi s-o păstrăm pentru urmaşi.

La mulți ani tuturor celor care vorbesc și prețuiesc ROMÂNA, țin aprinsă dragostea pentru ea! Să  urmăm îndemnului lui Adrian Păunescu: „Să rămânem credincioşi rădăcinii noastre”.

Felicia NICHITA-TOMA pentru „Zorile Bucovinei”