29 martie 2024
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

Foametea organizată ...De foamete, oamenii păşteau iarbă, mâncau baligă de cal şi chiar se mâncau unii pe alţii

21 noiembrie 2021 р. | Categorie: Noutăţi

De foamete, oamenii păşteau iarbă, mâncau baligă de cal şi chiar se mâncau unii pe alţii

Deşi trăim vremuri nu chiar dintre cele mai bune, când pământul e cuprins de teroare, boli şi foamete, iar cel de-al treilea război mondial a început deja fără să fie declarat, noi, bunicii şi părinţii cărora au trecut prin infernalul calvar al războaielor şi foametei, nu ştim ce înseamnă să nu ai ce pune în gură şi să-i ocrotească Cel de Sus şi pe copiii copiilor noştri de boli, războaie foamete şi nevoi.

De altfel, cea mai grea cruce, care a apăsat pe umerii părinţilor şi buneilor, străbuneilor noştri a fost cea a deznaţionalizării, deportărilor şi foametei. De fapt, foametea a început nu în 1946, precum scriu unii istorici, ci în 1944, odată cu „eliberarea” nordului Bucovinei de către iscoadele sovietice, prin represiuni, deportări, dajdii, calvarul stalinist culminând cu foametea organizată din 1946-1947. Anume din această perioadă, pe fondalul unei secete, care însă n-a lovit întreaga provincie istorică a României, ci doar o parte, „eliberatorii” ruşi au început un macabru scenariu de înfometare a populaţiei, căreia ghiaurii comunişti i-au adus „lumina şi raiul” de la Răsărit, cu scopul distrugerii conştiinţei naţionale, manipulării şi constrângerii, tăierii rădăcinilor şi  nimicirii celor nesupuşi, instaurării fricii, pentru ca să fie mai uşor contopiţi în marea „familie” a  maselor, cărora „eliberatorii” stalinişti le-a adus nu dor „lumină” de la Răsărit, ci şi „raiul”,  în infernul căruia curgeau râuri de sânge, şi-au găsit mulţi oameni nevinovaţi sfârşitul. Or, toate aceste crime macabre se făceau cu un singur scop – a elibera calea spre colectivizare, începută prin forţă în 1947, farsă jucată cu succes în Ucraina în anii 1932-1933, în consecinţa foametei organizate decedând câteva milioane de oameni, a treia parte dintre care erau copii. 

Oricum, harnicii  noştri ţărani aveau mici rezerve de pâine din anii anteriori, cu care ar fi putut supravieţui, însă teribilul plan de înfometare, urzit de Kremlin, era bine pus la cale. „Stribocii”, localnicii, trecuţi în serviciul diavolului de la Răsărit, care şi-a instaurat puterea în Bucovina răpită şi cedată, curăţeau până la ultimul grăunte podurile oamenilor de bruma de cereale ce le mai rămase, lăsând guri înfometate. În caz că ţăranii le opuneau rezistenţă, înfundau Siberia, erau bătuţi, deportaţi, întemniţaţi şi chiar împuşcaţi. Pe noii stăpâni nu-i durea capul că gospodarii nu  aveau cu ce-şi hrăni copiii, că lăsau guri înfometate fără un grăunte. Oamenii mureau cu miile. De foamete, oamenii păşteau iarbă, mâncau baligă de cal şi chiar se mâncau unii pe alţii

Nu există o statistică exactă a înfometaţilor decedaţi, precum nici a celor masacraţi, chinuiţi şi deportaţi, împuşcaţi în gulaguri şi închisori. Ştim că în „raiul” adus de „eliberatori” şi-au găsit tragicul sfârşit mii de suflete nevinovate, iar de foame, în anii, 1946-1947, au murit aproape un milion de  oameni. Or, aceste dramatice momente din lacrima de amar a românilor bucovineni au fost evocate şi în filmul documentar, creat şi demonstrat de Vasile Rauţ, preşedintele Societăţii „Golgota” a românilor din Ucraina, în cadrul manifestării comemorării jertfelor foametei din anii 1946-1947, organizate de asociaţia pe care o conduce la sediul Palatului Naţional al Românilor din Cernăuţi, dar şi de dna Maria Toacă, vicepreşedinte, Ilie Popescu, prof. universitar, preşedintele Societăţii „Golgota” a românilor din regiunea Cernăuţi, Vasile Bâcu, preşedintele Societăţii „M. Eminescu”, Octavian Voronca, membru al Societăţii „Mihai Eminescu  etc. La comemorare, cu un pios mesaj, a fost prezent consulul Laurenţiu Claviu Ciocan, diplomat la Consulatul General al României la Cernăuţi, de asemenea, Acatrinei Vladimir, preşedintele Societăţii Bibliotecarilor, academicianul Vasile Tărâţeanu, preşedintele Asociaţiei Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi”, Alexandru Munteanu, preşedintele Asociaţiei Sportive „Ştefan cel Mare” din Costiceni, etc.

Societatea „Golgota”, condusă de Vasile Rauţ anual reaprinde candela  memoriei în căscioara spiritualităţii româneşti din nordul Bucovinei, prin manifestările organizate, păstrând vie în inima comunităţii drama românilor după „eliberarea” Bucovinei, nimiciţi prin masacre, deportări şi înfometare.

Diana TOMA pentru „Zorile Bucovinei”