15 iunie 2026
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

SĂ NU AJUNGEM ŞI NOI, ROMÂNII DIN UCRAINA, CA ROMÂNII „MEGIEŞI” SĂ NU CUNOAŞTEM O VORBĂ ROMÂNEASCĂ

1 decembrie 2021 р. | Categorie: Noutăţi

În preajma Zilei Naționale a României, la Asociaţia Centrul Cultural Român ”Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuţi, din iniţiativa şi la invitaţia vicepreşedintelui Eugen Pătraş, a fost lansată cartea CĂLĂTORII IDENTITARE. ROMÂNII MEGIEȘI” a avocatului Mihai Nicolae din Bucureşti, directorul Institutului ”Frații Golescu” pentru relații cu românii din străinătate.

Moderată de scriitorul Ştefan Hostiuc, lansarea s-a transformat mai mult într-o discuţie în mijlocul prietenilor despre durerile, problemele identitare a românilor „urgisiţi” de soartă (cum îi numeşte autorul) din afara României, uitaţi de Ţară şi de Dumnezeu.

Autorul, veşnic călător pe drumul sufletului românesc, a investigat comunităţi româneşti cu grave probleme identitare, aproape uitate de ţară, precum Voivodina, Serbia, Bulgaria, cele din sudul Basarabiei, regiunea Bugului, Ucraina, Transnistria etc. La  aceste adevăruri dureroase ale românilor înstrăinaţi s-a referit şi dr. Irina Airinei, lector universitar, președinte al Asociației ”Anima Fori” (Sufletul Cetății), coordonator al ediţiei, care se ocupă de investigaţiile relaţiilor interetnice.

Dacă e să ne referim la cuprinsul cărţii „CĂLĂTORII IDENTITARE. ROMÂNII MEGIEȘI”, prima parte al acestui impresionant studiu, dedicat românilor de pretutindeni, e consacrată doar românilor din Ţinutul Herţei, informaţii referitoare la regiunea Cernăuţi nu sunt. Ce-i drept, autorul intenţionează să editeze al doilea volum ce se află în pregătire, care să cuprindă un studiu mai amplu al „românilor megieşi” şi  va include Maramureşul istoric, Bucovina, Valea Timocului, Ungaria.

Prezent la lansare, diplomatul român, Nicolae Dan Constantin, ministru plenipotențiar la Consulatul General al României la Cernăuți, a specificat că ştie foarte bine situaţia dificilă a românilor din Serbia şi Ungaria, aflându-se în aceste ţări în misiune diplomatică. De altfel, un exemplu cum ar trebui să fie respectate drepturile minorităţilor, conform legislaţiei internaţionale, este România.

Dacă vom fi lipsiţi de aceste drepturi de care se bucură etniile conlocuitoare în România, căci spre aceasta merge - din 2023 în Ucraina va fi aplicată Legea educaţiei, mai bine zis, drasticul articol nr.7 ce ne exclude limba română din şcoli - se prea poate că peste vreo câţiva ani să ajungem şi noi, ca "românii megieşi”,  să nu cunoaştem o vorbă românească.

Felicia Nichita-Toma pentru „Zorile Bucovinei”