23 mai 2022
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

Vor mai exista în Cernăuţi români şi peste 100 de ani ? Totul depinde de noi înşine, totul e în mâinile noastre…

3 decembrie 2021 р. | Categorie: Noutăţi

”Îmbracă o haină veche, dar cumpără o carte nouă”- ce păcat că tineretul, şi nu numai el, nu înţelege acest lucru, fiind aproape că lipsiţi de pledoaria pentru lectură, de iubire faţă de carte. Într-o lume a globalizării și a Internetului, relația noastră cu lectura și implicit cartea, s-a schimbat, nu mai avem timp și răbdare să citim, dar trebuie să înțelegem că este necesar să păstrăm un echilibru între noua tehnologie și clasica tipăritură, sub forma cărților. Cartea poate fi ţinută în mâini. O carte de valoare o poţi păstra şi răsfoi din nou precum Biblia. Or, cărţile sunt îngeri cu aripi pogorâţi din ceruri pe pământ ca să ne aline suferinţele neamului, sunt sufletul timpurilor trecute, sunt un refugiu monahal, faţă de răutatea lumii reale. Cărţile ne sunt prieteni statornici şi sinceri. „Cărţile care ne plac sunt şi urne pline de amintiri”, spunea Mihail Sadoveanu. Multe cărţi se scriu, dar puţine sunt de valoare. Or, vorba lui Samuel Paterson: „Cărţile, asemeni prietenilor, ar trebui să fie puţine şi bine alese”.

„Cărţi bine alese” au fost lansate la Cernăuţi  în cadrul celei de-a 8 ediţii a Salonului Internaţional de carte românească, lucrările căreia s-au desfăşurat la sediul Palatului Naţional al Românilor din centrul vechiului burg. Organizată de Editura „Alexandru cel Bun”, Biblioteca Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina „Mihai Eminescu”, această sărbătoare a cărţii a început cu un mesaj de încurajare din partea dnei Irina-Loredana Stănculescu, Consulul General al României la Cernăuţi, şi cu rugăciunea „Tatăl nostru”, înălţată la ceruri de maica stareță a Mănăstirii Voroneț, Gabriela Platon, susţinută de Natalia Proţiuc ş. a.

Despre cărţile editate la Sfânta Mănăstire Putna cu ocazia măreţului eveniment- „Serbarea de la Putna 150. Continuitatea unui ideal”, care au la bază reeditarea Marii Serbări de la Putna din 15 august 1871, manifestare determinantă pentru definirea identității românești în istorie, a vorbit dna Alexandrina Cernov, Membru de Onoare al Academiei Române.

Aducând cu ea spiritul sacral al Voroneţului şi încurajându-i pe românii din Bucovina înstrăinată  să-şi păstreze graiul în pofida tuturor restricţiilor, să se adapteze noilor cerinţe şi să găsească soluţii de rezolvare a problemelor, importanţi în aceste timpuri nesigure, când ne este scoasă limba română din şcoli, fiind familia, părinţii, care să-i înveţe pe copii „Înger, îngeraşul nostru” în limba română: „Important este cum cresc copiii în nucleul familiei, o sursă de nemurire e şi biserica”, maica stareță a Mănăstirii Voroneț, Gabriela Platon, a prezentat cărţile Mănăstirii Voroneţ, dăruindu-le celor prezenţi volumul „Sfânta Mănăstire Voroneţ. Trei decenii de la reînfiinţare, autoare monahia Elena Simionovici, iar Maria Olar -  Iraclie si Ciprian Porumbescu de Leca Morariu şi Ilie Torouţiu , Pe aici a trecut un bucovinean, ediţie îngrijită de prof. Oltea Preluca.

Cu un bogat rod al cărţii a sosit la Cernăuţi scriitoarea Doina Cernica din Suceava - Mierlă neagră pe zăpada albă, Povești ținându-se de mână cu surorile lorNeaua ninge la Betleem și Hänsel și Gretel în Pădurea Luminoasă, Editura Mușatinii, Suceava, 2020, care a prezentat şi cărţile Niadei Cernica: Dătătorul de nume. Eseuri de literatură și filosofie, Editura Mușatinii, 2020 și Indiile greșite. În timpul fratelui. Cartea sorților. Amore, more, ore, re, volum apărut la Tipo Moldova, Iași, 2021, în colecția Opera Omnia Romanul de azi”.

Au fost prezentate, de asemenea, şi cărţile lansate deja la Cernăuţi - Dragoş Olaru, Mesaje din trecut, Maria Toacă, Ştefan cel Mare din poveştile tatei, Din toată inima despre Voroneţ, Neamul nostru de martiri, Anatol Viere, Haosiada, roman taximetrist, traduceri din limba română în ucraineană. Vasile Tărâţeanu,  Slujitor sub trei patriarhi, prezentată de Ana Cristina Mihaiesi, Dr. Ilie Popescu, Omul e un miracol al miracolelor, şi Mihai Jar – primul director al primei şcoli româneşti din central civic al oraşului Cernăuţi (1991-1999).

Şi la acest salon de carte s-a pus accentul pe limba română care încetul cu încetul dispare din şcoli,  din satele noastre româneşti care treptat se ucrainizează o dată cu şcolile. Am avut mari scriitori, personalităţi de vază precum scriitorul Vasile Leviţchi, academicianul Grigore Bostan, poetul Mircea Lutic, istoricul Dumitru Covalciuc. Au rămas doar câţiva, care şi ei sunt pe ducă, dar din urmă aproape nu rămâne nimeni, nimic… Rămânem văduviţi de valori. Dacă se continuă astfel, după cum a sensibilizat Dragoş Olaru, peste zeci de ani urmaşii noştri nu vor cunoaşte o boabă în limba română. Regimurile vin şi se duc, astăzi sunt, dar mâine – nu, totul e în voia lui Dumnezeu, salvarea noastră e în noi înşine, a conştientizat Vasile Bâcu, preşedintele Societăţii „M. Eminescu”.

Cu această speranţă trăim. Vor mai exista în Cernăuţi români şi peste 100 de ani - totul depinde de noi înşine, totul e în mâinile noastre…

Felicia NICHITA-TOMA