O duminică înnobilată de spirit şi vibraţie românească, de luminoasa amintire despre patriotul Mihai Jar, primul director al primei şcoli româneşti din inima Cernăuţiului, oraşul de pe Prut, ctitorit de Alexandru cel Bun

6 decembrie 2021 р. | Categorie: Noutăţi

„Şcoala lui Mihai Jar”

Moartea nu l-a lăsat pradă uitării, primul director al primei şcoli româneşti din centrul civic al Cernăuţiului (1991-1999), Mihai Jar,  a rămas în nemurire graţie faptelor sale ziditoare în numele Neamului. A rămas să trăiască  nu doar printr-o carte, ci şi prin iubirea-i jertfelnică şcolii, prin Şcoala Românească nr.29, pe care a creat-o, devenită astăzi Liceul nr. 6 „Alexandru cel Bun”, prin amintirea celor care l-au cunoscut şi preţuit. Or, steaua eternităţii  patriotului român Mihai JAR, care şi-a iubit neamul cu sufletul, lăsând urme de lumină prin tot ce a zidit pentru continuitatea lui,  luminează speranţei noastre de a ne păstra Limba, Identitatea.

Aceste sfinte idealuri pe care le-a împărtăşit şi trăit cu sufletul Mihai Jar, care l-au înnobilat pe acest înflăcărat şi curajos luptător pentru sfânta cauză românească în scurta-i viaţă de doar 39 de ani, vârstă la care a plecat în veşnicie Poetul Naţional Mihai Eminescu,  au însufleţit atmosfera de la lansarea cărţii „MIHAI JAR, primul director al primei școli românești din centrul civic al orașului Cernăuți (1991-1999)”, dedicate acestui ziditor de limbă şi neam, model de curaj şi verticalitate,  desfăşurată la  sediul Asociaţiei Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din centrul Cernăuţiului, sub auspiciile căruia a apărut.

Văzând lumina tiparului în 2021, la editura DrukArt din Cernăuţi, în număr de 700 de exemplare, într-un veşmânt poligrafic de lux, cu sprijinul întreprinzătorului Titus Scripa, cel mai bun prieten din timpul studiilor al  lui Mihai Jar, îngrijită și prefațată de scriitorul Ștefan Hostiuc, cu susţinerea profesoarei Larisa Jar, valoroasa culegere (lansată recent şi la Liceul nr.6 - „Şcoala lui Mihai Jar” în care el şi-a zidit sufletul), în copertele căreia sunt adunate o parte din realizările distinsului dispărut, jertfelnica-i slujire cu trup şi suflet şcolii, cauzei naţionale,  include interviuri, schiţe de portret, relatări care au apărut în presa  românească din ţinut, ale activiştilor obşteşti, amintiri ale colegilor, prietenilor, foştilor funcţionari, cuvinte de recunoştinţă din partea foştilor elevi. 

Autorul remarcă în prefaţa cărţii lupta pentru continuitatea limbii române a românilor din nordul istoric al Bucovinei împotriva politicii de asimilare a conducerii Ucrainei, drept exemplu fiind Aron Pumnul, iubitul dascăl al lui Eminescu, perioada austriacă, accentuând că, la Cernăuţi, în lupta sa pentru limba română, Mihai Jar a fost susţinut de societăţile naţional-culturale din ţinut, în deosebi, de Societatea „Mihai Eminescu”.

După cum a remarcat autorul, prezentând culegerea, dar, mai ales, avocatul Eugen Patraş, vicepreşedinte al Centrului „Eu. Hurmuzachi” din Cernăuţi, fondarea acestui leagăn al românismului în inima Cernăuţiului - „Şcoala lui Mihai Jar” (după cum o numesc elevii şi părinţii) a fost primul proiect al Societăţii „Mihai Eminescu”. În aspiraţiile sale de reconstruire şi inaugurare a acestui focar al românismului, curajosul, demnul şi gospodarul Mihai Jar a fost susţinut şi ajutat, indiscutabil, de liderii românilor din nordul istoric al Bucovinei, dar şi de colegii săi pedagogi. „Mihai Jar a sporit numărul şcolarilor – din cei 430 de elevi, majoritatea cunoşteau limba română, nu precum în prezent, din cei 26 din clasa 1-a, doar 4 cunosc româna… Îţi dai copilul la Şcoala lui Mihai Jar, se întrebau părinţii? Şcoala însemna directorul şi directorul - şcoala”.

Lansarea cărţii „MIHAI JAR, primul director al primei școli românești din centrul civic al orașului Cernăuți (1991-1999)”, „o carte frumoasă despre un om frumos la chip şi la suflet” ( Eugen Patraş), a prilejuit momente emoţionante ce au vibrat melancolic prin vocea melodioasă a îndrăgitei şi consacratei interprete Carolina Jitaru, a steluţei în ascensiune, talentata, simpatica şi tandra domniţă Alexandra Ioniţoi, studentă la Colegiul de Muzică din Cernăuţi. Un pios cuvânt de recunoştinţă faţă de remarcabila personalitate a Omului, Directorului şi Patriotului Mihai Jar a adresat Excelenţa Sa, dna Irina-Loredana Stănculescu, Consulul General al României la Cernăuţi, care de peste 3 ani sprijină şi susţine, e alături de comunitatea românească din nordul istoric al Bucovinei, exprimându-şi gratitudinea pentru păstrarea limbii române, identităţii naţionale.

Frumoase amintiri despre omul care a sfinţit locul au depănat foştii prieteni al lui Mihai Jar din timpul studiilor, profesorul de istorie Ion Abobuţoaie (coleg de catedră cu distinsul dispărut) Ilie Zahariciuc, şeful Secţiei Cultură şi Turism a Consiliului Raional Briceni, Republica Moldova, Vasile Răuţ, preşedintele Societăţii „Golgota” a românilor din Ucraina, consăteanul, pedagogul Gheorghe Lupu din Mihoreni, fostul elev Iulian Andrieş, care, după cum a mărturisit, directorul Mihai Jar le-a altoit nu doar dragostea faţă de carte, de valorile identitare, ci i-a învăţat cum să devină buni şi harnici gospodari, Aurica Bojescu, referindu-se la perioada prodigioasă de deputat în Consiliul Orăşenesc Cernăuţi.

Cert, s-ar fi bucurat mult bunelul Mihai Jar să admire vocea angelică a nepoţelei Sabrina, discipola maestrului Dumitru Caulea, care a cântat atât de frumos de i s-au umezit ochii bunicuţei Larisa Jar, care l-a avut alături, sprijin ferm şi alinare pe fiul Artur, dacă nu pleca la cele veşnice în floarea tinereţii, când îi era mai dragă viaţa, la doar 39 de ani, în prag de an şcolar, cu rugămintea de pe urmă – colegii săi să-i continue cauza, a mărturisit cu ochii înrouraţi soţia-i Larisa, profesoară la Liceul nr.6 „Alexandru cel Bun”, fiinţa iubită care-i păstrează într-o lacrimă de dor amintirea, adresându-le mulţumiri tuturor celor ce şi-au adus aportul la înveşnicirea Omului, Directorului, Patriotului Mihai Jar.

Desigur, pentru sublimul jertfei sale, pentru tot ce a zidit şi a făurit pentru neam, pentru păstrarea românismului în cea mai veche şi mai frumoasă parte a României - Bucovina, vorba lui Eminescu, Patriotul, Pedagogul şi Directorul Mihai Jar ar merita şi un monument sau, cel puţin, un bust, să-i eternizeze faptele frumoase.

Dr. Constantin Ungureanu - unul dintre cei mai buni istorici ai Bucovinei

A fost o duminică înnobilată de spirit şi vibraţie românească, lansarea de la Centrul Cultural fiind îmbogăţită şi de alte noi apariţii, prezentate cu eleganţă de poetul Vasile Tărâţeanu, membru de Onoare al Academiei Române, directorul Asociaţiei Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” – cartea monumentală ce conţine aproape 700 de pagini, după cum a specificat exegetul critic literar Ştefan Hostiuc, „Populația Bucovinei și Basarabiei sub stăpâniri străine (1774/1812-1918)” de dr. Constantin Ungureanu, istoric sucevean, originar din Cupca (Ed. Karl A. Romstorfer, Suceava, 2020), la care s-a referit atât autorul, cât şi cercetătorul Dragoş Olaru, concluzionând că alcătuitorul volumului, prin prestaţia activităţii sale, prin ceea ce a creat, prin această sinteză, acest tablou sincronic, rezultat al muncii sale de cercetare a documentelor de arhivă, se situează în galeria celor mai reprezentativi şi de vază istorici pe care i-a avut şi-i are Bucovina, fapt sensibilizat şi de Ştefan Hostiuc: „unul dintre cei mai buni istorici ai Bucovinei, care studiază arhivele din Viena”, învăţând şi cunoscând la perfecţie limba germană); Mihai Patraş: „Dicţionar Economic Financiar-Bancar, englez-român”, „Dicţionar economic şi financiar-bancar, român-rus”.

Finalul evenimentului a fost la fel de emoţionant şi înălţător – am admirat fascinantul tandem - măiestrele cântecului nostru românesc - Carolina Jitaru şi Elena Nandriş- interpretând piesa „De la Cernăuţi la Vale”. Le mulţumim organizatorilor pentru frumoasa duminică a sufletului românesc, dnei Larisa Jar pentru masa cu bucate alese în memoria regretatului ei soţ, Mihai Jar.

Felicia NICHITA-TOMA, Cernăuţi, „Zorile Bucovinei”