Suntem un neam din rădăcina aceluiaşi copac - PRIN MAGIA DATINII NE PĂSTRĂM CE AVEM MAI SFÂNT – LIMBA ROMÂNĂ

Întoarcerea la tradiţie, scria Nicolae Iorga, nu înseamnă întoarcerea la trecut, ci păstrarea a ceea ce din moştenirea secolelor e încă cu adevărat viu în sufletul omenesc. Or, prin păstrarea tradiţiilor, costumului, cântecului popular, ne îmbogăţim sufletul, ne păstrăm Limba-bogăţia şi zestrea cea mai de preţ, moştenită din moşi-strămoşi.

Acum, când restricţiile ce ţin de pandemie nu ne permit să ne lăudăm cu ce avem mai de preţ, ne bucurăm de unele momente trăite cu sufletul, care pun în valoare ce avem mai frumos şi sfânt – Credinţa, Limba, Datina, perle ale sufletului românesc care au luminat cu dragoste de Grai şi Tradiţii în cadrul Simpozionului Internaţional „EDUCAȚIA MORALĂ ȘI RELIGIOASĂ – TEMELIA UNEI SOCIETĂȚI TRAINICE”, organizat de Asociaţia Cadrelor Didactice de Etnie Română din Ucraina, preşedinte Lilia Govornean, desfăşurat la Liceul „Ştefan cel Mare şi Sfânt” din s. Ropcea, raionul Storojineţ.

Manifestarea a început cu un Te-Deum  la Biserica ”Ştefan cel Mare şi Sfânt” din localitate, oficiat de parohul Constantin  Şubran şi protopopul de  Storojineţ Vasile Covalciuc.

Crăciunul, Naşterea Domnului, e o sărbătoare a bucuriei, speranţei şi renaşterii spirituale. Elevi și profesori de la  Liceul „Ștefan cel Mare și Sfânt” din satul Ropcea,  raionul Storojineț, alături de  dna Oxana  Nichiforiuc, şefă de studii  pentru clasele primare şi preşcolari, au întâmpinat oaspeţii cu pâine coaptă pe vatra străbună, aducându-i, prin magia Datinii, printr-un spectacol teatralizat, în misterul Crăciunului „Lângă peştera naşterii Domnului”.

Osârduind la organizarea Simpozionului, dna Lilia Govornean, președinta  „Asociației Cadrelor Didactice de Etnie Română din Ucraina” (ACDERU), a inaugurat manifestarea pe o notă majoră, accentul punându-l pe educația moral-religioasă în sistemul de învățământ din Ucraina, conştientizând că valorile „vechiului”, adică înţelepciunea, armonia, dar şi valorile ce au un puternic filon creştin – dreptatea, smerenia, mila, iertarea, pacea, bunătatea, bărbăţia, care ar trebui să caracterizeze întreaga societate,  se învaţă şi se transmit atât în familie, cât şi la şcoală, că atât şcoala, cât şi biserica  au aceleaşi îndatoriri – de a educa, acorduri intuite şi în mesajul dlui Ștefan Mitric, directorul Liceului „Ștefan cel Mare și Sfânt” din satul Ropcea, gospodarul, graţie căruia instituţia de învăţământ poartă numele apărătorului creştinătăţii, care a găzduit evenimentul şi care a avut grijă ca lucrările Simpozionului să fie ocrotite de divinul icoanelor Sfântului Ştefan cel Mare şi Maicii Domnului, la care oaspeţii s-au închinat la intrare.

Principiile fundamentale ale educației moral-spirituale, aplicarea învățăturii Bibliei în viață, au fost evocate  de cucernicul Vasile Covalciuc, protopop de Storojineţ, şi părintele Dosoftei de la Mănăstirea Putna, care s-au referit şi la Legea lui Dumnezeu privind modelele de comportament uman. Părintele Dosoftei opinând şi asupra faptului că pentru a ne păstra limba, tradiţiile, credinţa ortodoxă, trebuie să le spunem copiilor de unde venim, cine suntem şi încotro ne ducem. Despre  etica creștină și promovarea valorilor general-umane a vorbit preotul Constantin, parohul bisericii din satul Ropcea, profesor de etica creștină  la Liceul „Ștefan cel Mare și Sfânt” din localitate. Popa Maria,  profesoară de limba și literatura română la Școala Medie din satul Mihoreni, raionul Herța, a elucidat importanța studierii în școală a operelor cu caracter religios, iar Raisa Duminica,  profesoară de limba și literatura română la Școala Medie din satul Dranița, raionul Noua Sulița, a opinat pentru realizarea educației morale prin activități cu caracter religios. Docentul universitar Ilie Popescu a evocat concepțiile savanților referitoare la originea Crăciunului. Formarea şi educaţia morală a copilului în cadrul familiei a fost abordată de Miron Larisa,  profesoară de limba și literatura română la Școala Medie din Hreațca, raionul Herța, iar Elena Burla,  profesoară de limba și literatura română la Liceul nr.1 din Pătrăuții de Jos, raionul Storojineț, s-a referit la tradițiile și obiceiurile româneşti – tezaur spiritual al neamului.

Demonstrându-le tuturor că în acest an ropcenii sunt cei favorizaţi de soartă – la ei Crăciunul a sosit mai devreme, sus, până la porţile cerului, au înălţat ineditele colinde cu Rugăciunea – speranța vieții noastre, membrii Ansamblului etnofolcloric model „Izvoraș” din Ropcea, împreună cu talentata lor  conducătoare artistică Victoria Costinean, privighetoarea cu glas dulce de pe Valea Siretului, dar şi coriştii Bisericii „Ştefan cel Mare şi Sfânt”. Cu fulgi de iubire din tradițiile și obiceiurile de iarnă ale poporului român ne-au nins colindători din regiunea Cernăuţi, România şi Republica Moldova,daruri scumpe de la Moş Crăciun împărţindu-le celor prezenţi simpatica Crăciuniţă Tatiana Govornean.

Etalând cele mai frumoase perle folclorice din tezaurul neamului românesc, excepţionalul eveniment a găzduit cele mai reprezentative spectacole teatralizate –  tradiţii cu rădăcini din negura vremurilor – piesele populare „Jianu” (s. Iordăneşti, raionul Hliboca), „Turcii” (s. Marşineţ, raionul Noua Suliţă, „Irozii” ( s. Pătrăuţii de Jos, raionul Storojineţ), „Căluşarii” din Criva.  Dar până a-şi face  apariţia în scenă, am admirat jocul amuzant al „Căluţilor” năzdrăvani din s. Draniţa, raionul Noua Suliţă, „Ursului” şi răsfăţatei „Căpriţe” din s. Hreaţca, raionul Herţa.

Aceste perle folclorice şi  obiceiuri strămoşeşti au demonstrat încă o dată că, deşi trăim în ţări diferite, respirăm româneşte, vorbim aceeaşi limbă – ROMÂNA, suntem un neam din rădăcina aceluiaşi copac.

Felicia NICHITA-TOMA