Moment istoric în Timoc: încep cursurile de limba română
11 noiembrie 2013 р. |
Categorie: Externe
Visul comunităţii româneşti din Valea Timocului – Serbia de a-şi trimite
copiii la cursurile de limba maternă, devine realitate în aceste zile. După mai
multe ezitări ale autorităţilor, dar şi după o anchetă destul de lungă impusă
de Ministerul Educaţiei din ţara vecină, putem spune că există create aproape
toate condiţiile pentru ca şcoala să poată începe. Mai sunt de rezolvat
probleme legate de programa de învăţământ şi manuale, dar părinţii spun că nu
mai este cale de întoarcere.
Kladovo este prima zonă în care istoria începe să se scrie pentru copiii
fraţilor noştri din Valea Timocului, ziua de 12 noiembrie 2013, dovedindu-se a
fi una cu noroc pentru comunitatea românească. Marţi, la Şcoala normală din
oraşul Kladovo, 114 copii încep cursurile de limba maternă, iar miercuri, 13
noiembrie, şcoala din satul Podvrşka, ce aparţine comunei Kladovo, îşi deschide
porţile şi pentru cursurile de limba română cu elemente de cultură naţională,
pentru un număr de 26 de copii. Oraşul Kladovo cu satele aparţinătoare este, de
altfel, prima zonă în care copiii încep oficial să înveţe limba strămoşilor
lor.
În zilele următoare, de
asemenea, şi ceilalţi copii înscrişi la cursurile de limba română pe raza
comunei Kladovo vor începe să studieze limba lor maternă. În şcolile de la
nivelul întregii comune Kladovo, un număr de 280 de copii s-au înscris pentru
acest tip de cursuri (114 la Şcoala normală din oraşul Kladovo, 78 la Şcoala
Gimnazială din oraşul Kladovo, 42 Liceul tehnic din acelaşi oraş Kladovo, 26 la
şcoala satul Podvrşka, 18 copii la şcoala din satul Korbovo, iar 2 copii la
şcoala din satul Brza Palanka).
Nu şi-au pierdut speranţa
Cu doar un an şi jumătate în urmă, un lider al
comunităţii româneşti din Kladovo, preşedintele Asociaţiei pentru Tradiţia şi
Cultura Rumânilor "Dunărea" – Tihan Matasarevici, era excesiv de
optimist atunci când vorbea despre cursurile de limba română. "Copiii
românilor din această zonă trebuie să meargă la cursuri de limba română, dacă
nu acum sau mâine, poate într-un an sau doi!".
A făcut adrese peste adrese către şcolile
arondate localităţii, către Inspectoratul Şcolar Regional de la Zajecear şi a
aşteptat răbdător circuitul enervant de lent al documentaţiei. "Am
descoperit că legislaţia sârbă permitea învăţarea limbii materne în şcoli, doar
dacă la conducerea şcolii erau depuse liste se semnături din partea părinţilor,
o listă trebuind să aibă minim cinci copii. Toate aceste liste trebuiau trimise
către inspectoratul de la Zajecear şi apoi către minister, după care aprobările
urmau un circuit invers. Nu am aşteptat să mă cheme directoratul şcolilor să
îmi iau aprobările, ci am bătut insistent şi repetat la toate uşile, până când
am intrat în posesia documentaţiei aprobate de Ministerul Educaţiei. Potrivit
acelor liste, aprobarea era dată pentru 155 de copii. A trecut mult de atunci,
iar azi avem 280 de copii, care au trecut şi de furcile caudine ale anchetei
ordonate de Ministerul Educaţiei din Serbia. Este un început, iar eu mă simt
fericit că am apucat această măreaţă zi istorică!", declară Tihan
Matasarevici.
