27 mai 2022
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

Moment istoric în Timoc: încep cursurile de limba română

11 noiembrie 2013 р. | Categorie: Românii de pretutindeni

Visul comunităţii româneşti din Valea Timocului – Serbia de a-şi trimite copiii la cursurile de limba maternă, devine realitate în aceste zile. După mai multe ezitări ale autorităţilor, dar şi după o anchetă destul de lungă impusă de Ministerul Educaţiei din ţara vecină, putem spune că există create aproape toate condiţiile pentru ca şcoala să poată începe. Mai sunt de rezolvat probleme legate de programa de învăţământ şi manuale, dar părinţii spun că nu mai este cale de întoarcere.

Kladovo este prima zonă în care istoria începe să se scrie pentru copiii fraţilor noştri din Valea Timocului, ziua de 12 noiembrie 2013, dovedindu-se a fi una cu noroc pentru comunitatea românească. Marţi, la Şcoala normală din oraşul Kladovo, 114 copii încep cursurile de limba maternă, iar miercuri, 13 noiembrie, şcoala din satul Podvrşka, ce aparţine comunei Kladovo, îşi deschide porţile şi pentru cursurile de limba română cu elemente de cultură naţională, pentru un număr de 26 de copii. Oraşul Kladovo cu satele aparţinătoare este, de altfel, prima zonă în care copiii încep oficial să înveţe limba strămoşilor lor.

În zilele următoare, de asemenea, şi ceilalţi copii înscrişi la cursurile de limba română pe raza comunei Kladovo vor începe să studieze limba lor maternă. În şcolile de la nivelul întregii comune Kladovo, un număr de 280 de copii s-au înscris pentru acest tip de cursuri (114 la Şcoala normală din oraşul Kladovo, 78 la Şcoala Gimnazială din oraşul Kladovo, 42 Liceul tehnic din acelaşi oraş Kladovo, 26 la şcoala satul Podvrşka, 18 copii la şcoala din satul Korbovo, iar 2 copii la şcoala din satul Brza Palanka).
Nu şi-au pierdut speranţa
Cu doar un an şi jumătate în urmă, un lider al comunităţii româneşti din Kladovo, preşedintele Asociaţiei pentru Tradiţia şi Cultura Rumânilor "Dunărea" – Tihan Matasarevici, era excesiv de optimist atunci când vorbea despre cursurile de limba română. "Copiii românilor din această zonă trebuie să meargă la cursuri de limba română, dacă nu acum sau mâine, poate într-un an sau doi!".
A făcut adrese peste adrese către şcolile arondate localităţii, către Inspectoratul Şcolar Regional de la Zajecear şi a aşteptat răbdător circuitul enervant de lent al documentaţiei. "Am descoperit că legislaţia sârbă permitea învăţarea limbii materne în şcoli, doar dacă la conducerea şcolii erau depuse liste se semnături din partea părinţilor, o listă trebuind să aibă minim cinci copii. Toate aceste liste trebuiau trimise către inspectoratul de la Zajecear şi apoi către minister, după care aprobările urmau un circuit invers. Nu am aşteptat să mă cheme directoratul şcolilor să îmi iau aprobările, ci am bătut insistent şi repetat la toate uşile, până când am intrat în posesia documentaţiei aprobate de Ministerul Educaţiei. Potrivit acelor liste, aprobarea era dată pentru 155 de copii. A trecut mult de atunci, iar azi avem 280 de copii, care au trecut şi de furcile caudine ale anchetei ordonate de Ministerul Educaţiei din Serbia. Este un început, iar eu mă simt fericit că am apucat această măreaţă zi istorică!", declară Tihan Matasarevici.