„MALANCA DIN CRASNA” – O FĂRÂMĂ DIN ISTORIA ROMÂNILOR DIN NORDUL BUCOVINEI

Pelicula a fost filmată, în decursul a patru ani, de tânărul  regizor cernăuţean Dmytro Suholytkyy-Sobchiuk. Subiectul filmului îl constituie istoria destinului românilor din s. Crasna, raionul Storojineţ,  care se pregătesc de  Malancă. Astfel, spectatorii au posibilitatea să vizioneze un obicei magic, plin de mister, care se desfăşoară o singură dată pe an – în noaptea de 13 spre 14 ianuarie, când se sărbătoreşte Sfântul Vasile (pe stil vechi), la toate etapele lui sacrale şi să ia cunoştinţă de cultura românească.

Tradiţional, în noapte de 13 spre 14 ianuarie, în s. Crasna se desfăşoară miracolul unirii omului cu natura – sărbătorirea Malăncii, un carnaval al datinilor şi tradiţiilor românilor bucovineni ce s-a păstrat de-a lungul  anilor, în pofida tuturor interzicerilor şi asupririlor, cu costumaţie şi măşti autentice, confecţionate de meşterul local Gheorghe, care se ocupă de această îndeletnicire aproape 40 de ani.  

În centrul acţiunii filmului se află destinul crăsnenilor de diferite vârste – tineri, bătrâni, care se pregătesc scrupulos în decursul întregului an pentru a participa la acest  eveniment, iar în ziua sărbătoririi Malăncii se unesc într-o paradă comună.

Pelicula „Malanca din Crasna” a participat deja la diferite festivaluri atât din Ucraina – „Molodisti”, „Gogol Fest”, ci şi din  România – „ASTRA FILM FESTIVAL” (AFF) Sibiu, important festival internaţional de film documentar, dedicat în mare parte documentarului creativ din regiunea centrală şi est europeană. În prezent este cel mai vechi festival internaţional care se desfăşoară în România. Spectatorii din România n-au fost distanțați de limbaj, deoarece 80% din film este în limba română, deci, ei s-au concentrat pe acţiunile filmului.

Această sărbătoare este un eveniment anual important pentru toată lumea, dar în special, pentru tineri, și reprezintă un fel de inițiere în tainele vieții. Noaptea, colindătorii merg din casă în casă, fac farse și interpretează mici scenete, în care fiecare membru al grupului își are rolul său, iar întreaga acțiune este condusă de un tânăr burlac, îmbrăcat în haine femeieşti, sătenii răsplătindu-i  cu bani.

Totul, începând de la istorie şi terminând cu personaje şi costume (Ursul, care are aripi de 5 m,  Ţiganul ce are un buzdugan de 40 kg), este pătruns de un farmec deosebit, rădăcinile respectivului obicei venind din secolul trecut. Malanca din Crasna are câţiva eroi – Baba şi Moşneagul, Regele şi Regina, Ursul şi Ţiganul, Dracul. Fiecare cătun are Malanca sa, care cântă şi dansează la fiecare casă. Umblă de cu seară până a doua zi la amiază, apoi se adună cu toţii în centrul satului la „Parada Malăncilor”.

Regizorul filmului a luat cunoştinţă de acest plin de miracol obicei încă în 2008, când a fost în ospeţie la un coleg de serviciu, originar din Crasna, în ziua Sfântului Vasile, rămânând impresionat de pitorescul fascinant al sărbătorii. De atunci, ani la rând, a fost prezent la Malancă, filmând pelicule şi, în sfârşit, hotărând să creeze un film documentar, ceea ce i-a reuşit de minune.

Diana TOMA