
„Saracii tot săraci …. Mafioții tot mafioţi…Păcat că cei care pot să-și apere țara fug, iar cei neputincioși și săraci rămîn , celor ce nu se mai satură, sa le iasă pe gură banii. Ce nedreptate!”. De la 600E şpaga a ajuns la 1500-2500
Nu sunt poveşti, ne spun oamenii şi de la Vama Porubne şi de la cea din partea Republicii Moldova. Dar şi cunoscuţi din România. Ne întrebăm şi noi, dacă e aşa, căci se poate verifica, sunt şi camere video, unde e dreptatea?
Samariteanul Florin (Facebook)
12 March, 22:10 •
Ce nu vedem la televizoarele noastre...
O fostă colegă, acum la Vama Siret.
„Bă Adi, refugiații se pișă pe noi. Sunt zeci de voluntari care-i așteaptă. Trec pe lângă ei și nu-i interesează ajutorul. Au venit voluntari de pe la pensiuni, le-au gătit sarmale, acolo pe loc, Gulaș, le oferă apă, sucuri, cazare, transport...
Adi, unul din 30 se oprește să ia un pachet de provizii sau o farfurie de mâncare. La fel este și la Siret, la fel este și la Sighet. Dar, atenție, ăștia care trec, sunt cei care trec cu șpagă 600-700 de euro la vameșii ucraineni, care trec cu prioritate.
Mai scapă și cazuri sociale, dar majoritatea sunt oamenii care trec cu șpagă, oameni de 30-35 de ani, care n-ar avea voie. Ne răspund în zeflemea «sunt cetățean portughez». Pe ochiul meu sunt mai degrabă rakeți. Treceau pe lângă noi și pe lângă voluntari, numai că nu ne scuipau. Îi așteptau merțanele mai încolo. I-am filmat, dar nu știu dacă se vor difuza vreodată imaginile astea.
Am fost și dincolo, ei bine acolo este DRAMĂ, Adi ESTE DRAMĂ! Mii de oameni obișnuiți stau în frig și așteaptă să se apropie de vamă. Dar nu se apropie. Ei au fost bucuroși de ajutoare. Ei nu au bani de șpagă la vameși, care cică a crescut de la 6-700 la 1.500 de euro.
Vorbeam cu un vameș român: «Acum aș vrea să fiu vameș ucranean. M-aș umple de bani». Toți știu, dar nimeni nu spune nimic.
Și mă mai oftică ceva. În afară de presa română nu este niciun CNN, BBC sau TV-urile mondialele. Alea sunt la granița cu Polonia. Acolo nu merge cu șpaga. Pe CNN și BBC nu-i interesează aspectele astea.
Azi, din ce am văzut eu, cu ochii mei, 80% au fost dubioși cei care au trecut granița. Doar câteva zeci de familii au trecut curat. Restul, stau în frig și ninsoare dincolo de graniță, fără corturi, fără adăpost. Stau ca vitele. Am văzut cum mulți care stătuseră la aproape un kilometru de graniță două zile fără să treacă, s-au întors la Cernăuți.
Nu vrei să știi cât de fig e noaptea, iar ășia care trec pe șpagă nici nu se uită la ceaiul cald. Îi așteaptă un coktail într-un merțan luxos ceva mai în colo.
Corturile sunt pline, este adevărat, dar abia acum s-au umplut. Până ieri nu se apropia nimeni de ele. Apropo, la Sighet era, că a plecat enervat, un voluntar care a făcut un gulaș senzațional. Mi-a zis, «Luați, domnișoară, că termin cazanul și plec acasă. Altul nu mai fac...” -
Pentru că am trecut și eu printr-o situație similară, văzând cum aruncau pachetele pregătite din puținul nostru, pentru că aroganța bogătașilor ukraineni sfidează sufletele nobile, pentru mine va fi Doar România cu nevoiașii ei.