05 august 2020
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

„ÎN DIPLOMAŢIE, CA ŞI ÎN POLITICA EXTERNĂ ÎN GENERAL, EXISTĂ UN PRINCIPIU, CEL AL CONTINUITĂŢII”

1 decembrie 2013 р. | Categorie: Noutăţi

Interviu cu dna Eleonora MOLDOVAN, Consulul General al României la Cernăuţi

- Dnă Consul General al României la Cernăuţi, Eleonora MOLDOVAN, vă adresăm cele mai sincere felicitări cu numirea în responsabilul post de conducător al misiunii diplomatice române şi cu Marea Sărbătoare a Românilor  de pretutindeni – 1 DECEMBRIE – ZIUA  NAŢIONALĂ  A  ROMÂNIEI.  Apropo de adevăr, diplomaţia e specifică mai mult bărbaţilor, cum se simte o doamnă frumoasă şi elegantă în această postură?

- Vă mulțumesc pentru felicitările adresate cu ocazia Zilei Naționale și cele personale, pentru numirea mea in calitate de Consul General. Cu voia Dvs., trebuie să vă contrazic în ceea ce privește legătura directă dintre diplomație și domni. În MAE de la Bucureşti lucrează multe doamne ca diplomat, dar și în serviciul diplomatic exterior, exemplu fiind și predecesoarea mea, doamna Consul General Tatiana Popa.

- Ii urmaţi în post pe trei experimentaţi şi excelenţi diplomaţi – dnii Ilie IVAN, Romeo SĂNDULESCU şi dna Tatiana POPA. Ce anume aţi preluat în activitatea  de Consul General de la predecesori?

- În diplomație, ca și în politica externă în general, există un principiu, cel al continuității. Schimbarea unei echipe sau a unui ministru nu înseamnă schimbarea de viziune. În ceea ce privește Ucraina și minoritatea română de aici, strategia Guvernului României este cea creionată acum 15-20 de ani, desigur adaptată la noile condiții, la opțiunea europeană a Ucrainei. Am preluat experiența profesională de la predecesorii mei, cu care am lucrat, mai mult sau mai puțin aici la Cernăuți.

-Fiecare diplomat vine la noul loc de muncă cu proiecte noi. Care sunt cele pe care aţi dori să le implementaţi?

- Unele dintre proiectele cu care am venit la Cernăuți sunt deja în curs de implementare și le cunoașteți și dvs. Sunt, desigur, foarte multe proiecte de viitor, în ceea ce privește activitatea Consulatului. Unul dintre acestea este să deschidem un Lectorat de limbă română la Universitatea din Cernăuți, obiectiv pentru care avem, deja, acordul rectorului Universităţii „Iuri Fedkovyci”.

Legat de Transcarpatia, de faptul că ne preocupă, în mod constant, soarta românilor din această regiune, în egală măsură cu cea a românilor din regiunea Cernăuți, vreau să amintesc faptul că avem deja numeroase activități în această regiune, atât la nivelul mediului asociativ românesc cât și la cel universitar.

Aș mai adăuga încă un proiect, desigur, ele fiind mult mai numeroase. Este vorba de organizarea unei așa-zise "Lecturiadei diplomatice" la Consulat, ocazie cu care să invităm într-o zi a săptămânii persoane din diferite cercuri și medii cernăuțene, să discutăm pe orice tematică (mai puțin politică), care ar identifica şi promova valorile comune ale comunităţilor naţionale din Bucovina, şi nu numai. Este, dacă vreți, o variantă mai elaborată a ceea ce cu mult timp în urmă se dorea a fi "Școala de limbă română de duminică". Apropo de limba română, vreau să amintesc că, aproape în fiecare zi de miercuri, susțin prelegeri despre limba și civilizația română în mediul universitar cernăuțean.

- Aveţi şi o eficientă echipă de management, un colectiv de succes, cu efortul căruia faceţi faţă cerinţelor consulare…

- Echipa diplomatică de la Consulat este, momentan, în schimbare. Diplomația este o profesie, dar nu una cu un loc de muncă stabil în exterior. Mandatul nostru, ca al tuturor diplomaților, este unul limitat. Cu ajutorul nemijlocit al domnului Ionel Ivan, ministru-consilier și locțiitorul meu, încercăm să gestionăm cât mai bine întreaga problematică a Consulatului. Și domnul Ionel Ivan are experiența acestui spațiu. A mai lucrat anterior la Ambasada României la Kiev, ulterior în Republica Belarus, în domeniul relațiilor externe la Parlamentul României. Avem și o echipă tânără de funcționari consulari. În fine, în total suntem 10 lucrători, două posturi de consul urmând a fi ocupate în perioada imediat următoare.

-Ştim că România pledează pentru semnarea şi intrarea în vigoare a Acordului privind micul trafic la frontieră dintre România şi Ucraina, care va permite deplasarea în Ţară fără vize a cetăţenilor ucraineni din zonele limitrofe graniţei. Visul cititorilor noştri e să fie anulate vizele, ca părinţii să-şi poată vizita liber copiii şi rudele din Ţară. E o dorinţă realizabilă ce poate deveni realitate?

Ambele state şi-au manifestat interesul pentru încheierea unui acord bilateral care să reglementeze regimul micului trafic de frontieră. Din perspectiva părţii române, deşi textul acordului a fost deja convenit în cea mai mare parte, sunt necesare, în continuare, eforturi pentru clarificarea unor aspecte esenţiale pentru regimul juridic al şederii în teritoriile părţilor, care trebuie să fie în deplină conformitate cu acquis-ul european, inclusiv jurisprudenţa relevantă a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, respectiv a unor aspecte privind instrumentele necesare aplicării eficiente a acordului.

-Noi, românii din nordul Bucovinei, înstrăinaţi de Ţară, suntem tot mai aproape cu sufletul şi gândul de Patria noastră istorică. Ne dorim să ne vedem, cât de curând, împreună, uniţi,  în Marea familie Europeană, fără frontiere şi să dispară pentru totdeauna dintre noi sârma ghimpată ce mai separă un neam de acelaşi sânge. ..

- Vă mărturisesc că avem aceleași dorințe. România sprijină deschis parcursul european al Ucrainei. Vrem să împărtășim din experiența noastră pe linia integrării europene, să ajutăm Ucraina.

-Nu demult, am privit un film documentar, postat pe site-ul ziarului nostru de o Casă de producţie din Ţară. E vorba de celebrarea Zilei Naţionale a României – Marii Uniri –  în Bucovina istorică, la Cernăuţi, prin anii’ 20-30 ai secolului trecut, cu fanfară, dansuri, cântece, voie bună şi nemărginită bucurie. Avântul naţional era de necuprins – fanfara cânta şi bucovinenii dansau în plină stradă, avându-l pe rege în mijlocul lor. Şi dacă, totuşi, suntem în preajma unui mare eveniment naţional –Marea Unire a Principatelor – îndrăznesc să vă adresez o întrebare netradiţională: cum va  fi el sărbătorit de Consulatul General al României la Cernăuţi?

-La data de 24 noiembrie 2013 s-a organizat o manifestaţie în Transcarpatia, iar la data de 1 decembrie 2013 va avea loc a doua manifestaţie de celebrare a Zilei Naţionale a României, la Cernăuţi.  Vedeți dvs., vremurile nu mai sunt aceleași ca în perioada interbelică. Oamenii au o altă mentalitate, o altă conduită, poate și un alt comportament la astfel de acțiuni. Vă asigur că nu vom dansa în plină stradă, dar că momentul va fi unul la fel de înălțător.

La manifestările dedicate Zilei Naţionale în Transcarpatia, La Solotvino,  au participat Nicolae Furdui Iancu, Gheorghe Turda, Corul Arhiepiscopiei Tomisului „Armonia” şi Grupul Folcloric  „Iza”, iar la Cernăuţi, pe 1 Decembrie, o vom avea alături de noi pe artista Margareta Clipa. Manifestările sunt organizate în parteneriat cu Institutul Cultural Român şi Institutul pentru Românii de Pretutindeni „Eudoxiu Hurmuzachi”.

-La 1 Decembrie – de Ziua Naţională a României, inima „ZORILOR  BUCOVINEI” va bate în unison cu cea a ŢĂRII, unindu-ne sub sacrele chemări ale Tricolorului, întru perpetuarea spiritualităţii româneşti, idealului naţional. Ce le-aţi dori cititorilor ziarului, tuturor conaţionalilor din nordul Bucovinei în preajma Marii Sărbători Naţionale?

- Le doresc din toată inima, eu, dar și echipa Consulatului, să fie demni și să nu își uite limba, obiceiurile și neamul, dar să respecte, concomitent, legile statului ucrainean. Tinerii să învețe, deopotrivă, atât limba română, cât și limba ucraineană. Pentru Noul An, le dorim numai bine, prosperitate și fericire!

-Vă mulţumesc pentru amabilitatea de a-mi acorda acest interviu şi vă doresc din suflet succese la realizarea proiectelor propuse.

Felicia Nichita-Toma