
Dragii mei prieteni!
Aș dori să încep acest emoționant, pentru mine, discurs prin a mulțumi părinților voștri pentru sămânța de omenie și bunătate pe care au sădit-o în voi și pentru încrederea pe care ne-au acordat-o, nouă profesorilor, permițându-ne să o cultivăm mai departe în școala noastră.
Apoi aduc sincere mulțumiri corpului didactic, fiecărui profesor care v-a instruit pe parcurs de 11 ani, cu care ați pășit umăr de umăr spre a descoperi fiecare știință în parte.
Și iată, că m-am apropiat de punctul culminant al comunicării mele, pe care v-o adresez pentru ultima oară în calitate de diriginte.
Aici, în această încăpere am trăit împreună 7 ani de zile, care s-au spulberat ca 7 clipe...
Aici ne-am antrenat mintea, sufletul și corpul.
Aici v-ați maturizat...
Aici noi toți am învățat ce înseamnă cuvântul ”Împreună”. Ați învățat să dăruiți fară a aștepta ceva în chimb, să aveți răbdare, să iartați și să iubiți!..
Dragii mei, ne leagă amintiri frumoase care vor rămâne unice în viața nostră.
Mă mândresc cu voi! V-ați format frumos și iată-vă astăzi absolvenți!
Trăim momentul când drumurile noastre se despart...A venit timpul să plecați în altă călătorie – pe drumul lung al Maturității, iar cum va fi el depinde doar de voi.
Vă doresc să reușiți, să credeți în voi înșivă, să fiți puternici pentru a înfrunta orice obstacol, iar când v-a fi greu să priviți o clipă spre Cer – de acolo vin toate darurile și împlinirea.
Am încredere în fiecare dintre voi, cred cu toată tăria în puterea voastră de a construi un viitor frumos țării noastre.
Veți avea un loc special în inima și amintirea mea dincolo de timp și spațiu...
Cu părintească dragoste vă îmbrățișez, urându-vă DRUM BUN și DOAMNE AJUTĂ!
Inna Ioniţoi, profesoară la şcoala din Mămăliga