18 august 2022
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

Români din Cernăuţi la Luna Diasporei la Suceava. Deşi nu suntem diaspora, ci români din teritoriile istorice, am avut parte de o adevărată sărbătoare a sufletului românesc

1 august 2022 р. | Categorie: Noutăţi

Români din Cernăuţi la Luna Diasporei la Suceava. Deşi nu suntem diaspora, ci români din teritoriile istorice, am avut parte de o adevărată sărbătoare a sufletului românesc

„Istoria românească din Cernăuţi este o prioritate pentru România” - Secretarul de stat Gheorghe Cârciu

În cadrul celei de-a 6-a ediţii a Programului Luna Diasporei, Consiliul Judeţean Suceava a organizat o întâlnire de suflet cu reprezentanţi ai comunităţii istorice româneşti din Cernăuţi, ai Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, ai Departamentului pentru Relaţia cu Românii din Afara Graniţelor din cadrul Preşedinției României, ai Muzeului Naţional al Bucovinei,manager (Director General) Ursu Constantin-Emil, ai Bibliotecii Bucovinei „ I. G. Sbiera”, manager Gabriel Carabuş, ai Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava, prorector Ştrfan Purici. A fost analizată problematica cu care se confruntă românii din Cernăuţi, în special, în contextul general de invazie al Rusiei în Ucraina. Întâlnirea a fost organizată de Consiliul Judeţean Suceava cu sprijinul dl ministru Secretar de stat Gheorghe Cârciu, dl director Radu Cosma, dnei Irina-Loredana Stănculescu, Consulul General al României în Cernăuţi. Întâlnirea a fost moderată de vicepreşedintele Consiliului Judeţean Suceava Niculai Barbă.

Dl Secretar de stat Gheorghe Cârciu a salutat inițiativa de organizare a acestui eveniment dedicat românilor din afara granițelor țării, sensibilizând că „Departamentul pentru Românii de Pretutindeni este un partener, care vine în întărirea relațiilor între românii de aici și de acolo. Obiectivele și programele instituției vin ca o punte în sprijinirea românilor aflați în diaspora și în comunitățile istorice. Ne reunim să facem schimb de bune practici, să ne cunoaștem, să vă înțelegem mai bine dificultățile cu care vă confruntați în afara granițelor și, bineînțeles, să vă oferim sprijinul nostru. Suntem în slujba dumneavoastră, a românilor de pretutindeni și doar împreună vom reuși tot ce ne-am propus!. Istoria românească din Cernuţi este o prioritate pentru România”.

Oficialul român a transmis un călduros bun venit tuturor românilor care sosesc acasă pentru perioada concediilor, reîntregind astfel comunitățile locale, amintindu-le de programele DRP de finanțare nerambursabilă, programul de granturi acordat comunităților românești din Ucraina, programul de tabere „ARC”, precum și alte proiecte.

„... Prin acest sprijin, DRP a facilitat achiziția și donarea de bunuri și materiale diverse de strictă necesitate. Astfel, asociațiile, fundaţiile, unităţile de cult ale românilor din Ucraina au putut să acceseze aceste fonduri puse la dispoziție de către DRP pentru a veni în sprijinul celor ce trăiesc ororile cauzate de situația de la graniță.

Nevoile sunt mari și problemele pe măsură, dar alături de reprezentanții misiunilor diplomatice și consulare ale României în Ucraina, am decis continuarea eforturilor de susținere a elevilor români care sunt înscriși în școlile cu predare în limba română ca limbă maternă sau cu predarea unor materii în limba maternă. În plus, am organizat și vom organiza în continuare achiziții de tablete, pentru a sprijini profesorii de limba română și elevii etnici români din școlile românești din Ucraina.

Ne reunim să facem schimb de bune practici, să ne cunoaștem, să vă înțelegem mai bine dificultățile cu care vă confruntați în afara granițelor și, bineînțeles, să vă oferim sprijin. Suntem în slujba dumneavoastră, a românilor de pretutindeni și doar împreună vom reuși tot ce ne-am propus!”, a transmis secretarul de stat în deschiderea evenimentului desfășurat astăzi la Suceava.

Un cuvânt de salut şi de gratitudine pentru organizarea evenimentului a avut dna Irina-Loredana Stănculescu, Consulul General al României la Cernăuţi, prefectul Sucevei Gheorghe-Alexandru Moldovan, Marius Botan, Ingrid Buşcă, şefa Departamentului programe operaţionale comune, Irina Vasilciuc etc.

Mulţumim tuturor celor implicaţi în organizarea evenimentului, în deosebi, dnei Corina Derla, consilier superior, Biroul diaspora, Consiliul Județean Suceava, dnei Irina-Loredana Stănculescu, Consulul General al României la Cernăuţi. Graţie excelentei organizări, am avut parte de o adevărată sărbătoare a sufletului românesc cu un final de legendă la Mănăstirea Dragomirna - un complex monahal fortificat, cel mai extins din România, construit în perioada 1602-1609, fascinanta istorie a căruia a fost revocată de monahia Maria Magdalena.

Menţionată pentru prima dată într-un document de primire de danii de la marele logofăt Lupu Stroici la 4 septembrie 1605, Mănăstirea Dragomirna, vestita ctitorie a marelui mitropolit şi cărturar Anastasie Crimca se află în nordul Moldovei, la 15 km de Suceava şi se înalţă ca o mărturie pentru zbuciumul trecutului românesc.

Un manuscris semnat de mitropolitul Petru Movilă arată că marele logofăt Luca Stroici i-a dat în secret lui Anastasie Crimca o sumă importantă de bani „cu jurământ ca din averea lui să fundeze o mănăstire, nespunând nimănui că cu averea lui zideşte”.

Apoi, Anastasie Crimca a revenit la conducerea Bisericii Ortodoxe din Moldova mai întâi ca episcop de Roman (1606-1608) şi apoi ca mitropolit al Moldovei, în mai multe rânduri, iar din dorinţa de a mări vechiul schit, începe zidirea bisericii mari a Mănăstirii Dragomirna, cu hramul „Pogorârea Sfântului Duh”, construcţie finalizată şi sfinţită în anul 1609, conform celor menţionate într-un Tetraevanghel.

Biserica, una dintre cele mai de seamă creaţii arhitectonice ale Evului Mediu românesc, este considerată drosebită prin proporţii, fiind cea mai înaltă şi cea mai strâmtă biserică ridicată vreodată, având formă de navă şi o lungime de 35 de metri, o lăţime de circa 9,5 metri şi o înălţime de aproape 42 de metri.

În anul 1627 domnitorul Miron Barnovschi-Movilă decide ca Biserica „Pogorârea Sf. Duh” să fie înconjurată cu ziduri de apărare masive şi înalte, la colţuri sunt ridicate patru turnuri de apărare, iar la mijlocul laturii sudice se ridică un turn-clopotniţă înalt, pe care s-a amplasat o pisanie, locul căpătând astfel funcţionalitatea de fortăreaţă.

Felicia Nichita-Toma pentru „Zorile Bucovinei”

Foto Zorile Bucovinei şi Nicolae Hauca