29 martie 2024
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

FORUMUL ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI

20 decembrie 2013 р. | Categorie: Externe

COMUNITĂŢI  ROMÂNEŞTI  DE  PESTE  HOTARE –  PROBLEME  ŞI  SOLUŢII

Săptămâna precedentă, timp de două zile, la Bucureşti, s-a desfăşurat cea de-a treia ediţie a Forumului Românilor de Pretutindeni, la care au participat peste 150 de reprezentanţi ai comunităţilor româneşti de peste hotare, jurnalişti, membri ai Guvernului, diplomaţi, europarlamentari, deputaţi.

La deschiderea oficială a lucrărilor Forumului, moderată de Cristian DAVID, Ministrul Delegat pentru Românii de Pretutindeni, s-a menţionat faptul că evenimentul respectiv ce are loc la sfârşitul fiecărui an constituie nu numai un moment de evaluare a activităţii mediului asociativ, ci şi un instrument de comunicare între membrii comunităţilor româneşti din afara graniţelor Ţării, o platformă de dezbatere şi, totodată, de găsire a unor soluţii pentru problemele, abordate de  românii de peste hotare. „Problemele românilor de pretutindeni ce ţin de identitate sau de drepturi sunt în responsabilitatea noastră şi avem obligaţia de a fi în slujba lor… Românii din afara graniţelor sunt corp comun cu românii din România şi, practic, întregesc spiritualitatea, esenţa şi creativitatea poporului român şi nu putem să facem o distincţie, din această perspectivă, între cei care trăiesc în România şi cei care trăiesc în afara graniţelor pentru că, până la urmă, cu toţii avem o rădăcină comună, rădăcina neamului românesc…La nivel guvernamental, parlamentar sau în afara cadrului statal sunt 18 instituţii, inclusiv Patriarhia Română, care vin în serviciul şi în slujba comunităţilor românilor”, a declarat C. David.

De fapt, România poate fi considerată o ţară a diasporei şi a românilor din apropierea graniţelor, căci peste hotare trăiesc între 6 şi 8 milioane de români, fie în comunităţi istorice, fie în comunităţi recente. Astfel, în Ucraina, Ungaria, Serbia, Bulgaria, ţările balcanice şi în Republica Moldova  sunt între 2 şi 3 milioane de români, cărora de-a lungul istoriei şi în etape succesive, s-au mai alăturat 4 sau 5 milioane, care, în procesul migraţiei, au plecat la început în SUA, Canada, ţări ce reprezentau visul democraţiei, apoi şi-au ales alte ţări. E vorba de noile comunităţi din spaţiul european , preponderent constituite în ultimii 23 de ani, care au crescut spectaculos în ultimii 10 ani –  între 2,7-3,5 milioane. În prezent, bunăoară, a apărut tendinţa spre Turcia şi ţările arabe.

Ţinând cont de aceste cifre concludente ce vorbesc despre prezenţa mereu în creştere a românilor pe întregul glob pământesc, considerăm drept binevenită ideea MAE – Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni de a organiza, în 2014, prima ediţie a Congresului Românilor de Pretutindeni.

În mesajul Premierului României, Victor PONTA, transmis participanţilor Forumului de Corneliu VIŞOIANU, consilier al Primului Ministru, se subliniază:

„Cred în necesitatea întăririi organizaţiilor ce-i reprezintă pe românii din diaspora, iar o soluţie pentru aceasta este şi o colaborare mai strânsă între cele care există. Pentru a ne apăra drepturile în afara graniţelor, este  bine să nu fim divizaţi. Cu cât românii din afara graniţelor vor fi mai divizaţi, cu atât mai dificil va fi să-şi apere interesele şi drepturile”.

Stejărel OLARU, Secretar de Stat în cadrul Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, a prezentat bilanţul activităţii DPRRP pe anul curent, a expus strategia şi priorităţile respectivului organ de stat pe anul 2014, reliefând: „Misiunea noastră concretă este de a menţine filonul românesc în toate comunităţile noastre de peste hotare, prin acţiuni concentrate pe nişte vectori extrem de importanţi. Relaţia cu românii de pretutindeni este pentru noi o misiune instituţională, dar şi o vocaţie, o chestiune de asumare şi de susţinere. Această relaţie este pusă în aplicare prin intermediul unor proiecţii strategice, unor mecanisme şi proceduri operaţionale”.

Remus PRICOPIE, Ministrul Educaţiei Naţionale, s-a referit la bursele pentru tinerii români din străinătate, acordate de Statul Român, la faptul că zeci de mii de tineri, care se întorc de la studii de peste hotare, necesită nu numai reintegrare în sistemul de învăţământ românesc, dar şi recuperarea carenţelor de limbă, că resursele poporului român sunt generoase, însă trebuie găsite căile aplicării lor practice, a amintit de un important principiu european: „Este important ca fiecare copil să aibă dreptul să înveţe în limba lui, în care se simte confortabil şi, evident, limba maternă este această limbă. România a acordat o atenţie deosebită acestui principiu, iar modelul de educaţie pentru minorităţi în România a fost apreciat de Bruxelles de mai multe ori”.

Mariana CÂMPEANU, Ministrul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, s-a dovedit a fi preocupată de condiţiile şi modul în care lucrătorii români sunt trataţi în unele ţări ale Uniunii Europene: „Din ţara noastră a plecat o forţă de muncă calificată şi supercalificată, iar de la 1 ianuarie 2014 românii îşi vor putea căuta un loc de muncă în orice ţară vor dori”. Totodată, în asemenea condiţii aparent pozitive pot apărea şi careva aspecte negative –  din România pleacă în străinătate forţa de muncă tânără, calificată, care contribuie la PIB-ul altor ţări.

E îngrijorat de dorinţa multor tineri români de a pleca peste hotare, dar şi-a manifestat dorinţa de a-i readuce în ţară pe specialiştii calificaţi Mihnea COSTOIU, Ministrul delegat pentru Învăţământ Superior, Cercetare Ştiinţifică şi Dezvoltare Tehnologică: „Marele avantaj al forţei de muncă româneşti este al valorii, al calităţii resursei umane formate în România, calitatea resursei umane fiind la cel mai înalt nivel…În urmă cu puţin timp am semnat un acord bilateral cu Republica Moldova ce prevede un alt tip de schimburi academice, preluând modelul burselor Erasmus. Un număr important de burse pentru tinerii de pretutindeni nu sunt folosite aşa cum trebuie. Sunt 45 de rectorate în 26 de ţări de pe 3 continente, există cursuri şi programe ce se desfăşoară în ele, iar multe dintre acestea au nevoie de sprijinul autorităţilor române. România a intrat într-o nouă fază, fiind una dintre cele mai importante ţări în domeniul fizicii cu aplicaţii în medicină. Mesajul forţei româneşti trebuie dus peste tot în lume şi suntem interesaţi de a aduce în ţară specialişti români şi de peste tot din lume, căci ei sunt o parte componentă a strategiei noastre de a ajuta elita românească”.

Cauza principală a acceptării de către tinerii români a ofertelor de muncă în străinătate o constituie efectele crizei economice actuale, căci ei, după părerea lui Cosmin CRISTIAN, Secretar de Stat în Ministerul Tineretului şi Sportului, sunt cei mai afectaţi de condiţiile ei: „Tinerii încearcă să-şi găsească un loc de muncă mai bine plătit, din păcate, pe teritoriul altor ţări. În acelaşi timp, ei sunt ambasadorii noştri prin ceea ce fac şi prin munca lor bună ce o prestează atât în ţară, cât şi în străinătate. Toată lumea spune că România este a doua putere intelectuală. Tinerii trebuie sprijiniţi să se întoarcă în România”.

Oamenii sunt puntea de legătură dintre piaţa externă şi cea internă, iar susţinerea cetăţenilor din afara graniţelor ţării şi apărarea intereselor lor este asigurată şi de Ministerul pentru IMM, Mediu de Afaceri şi Turism, de aceea Ministrul Maria GRAPPINI a afirmat: „Le oferim tot sprijinul pentru a stabili relaţiile de colaborare cu firmele şi asociaţiile din România. Încurajăm înfiinţarea de  asociaţii şi de organizaţii ale oamenilor de afaceri pentru că ne dorim parteneri de dialog bine structuraţi şi profesionişti. Vă asigurăm de toată susţinerea noastră în ceea ce priveşte dezvoltarea mediului de afaceri şi nu numai”.

Înalt Prea Sfinţia Sa, Varlaam PLOIEŞTEANU, episcop-vicar patriarhal, a transmis mesajul Preafericitului Părinte Patriarh DANIEL, i-a informat pe cei prezenţi despre organizarea administrativă a Bisericii Române peste hotare (are 3 mitropolii, 9 eparhii, 4 parohii şi câteva în curs de organizare), despre sprijinul ce-l acordă tuturor acelor care se află departe de Ţară.

La lucrările Forumului au participat şi au luat cuvântul: Răzvan FILIPESCU, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Turism. Alin MITRICĂ, Secretar de Stat la Ministerul Fondurilor Europene, Marian TITULESCU, subsecretar de Stat la Ministerul Afacerilor Interne, Petrişor DUMITRESCU, Secretar General la Institutul Cultural Român, Tiberiu APOSTOL, director general la Ministerul Educaţiei Naţionale, europarlamentarul Ciprian TĂNĂSESCU, Mircea LUBANOVICI, preşedintele Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării din Camera Deputaţilor, Dumitru Marcel BUJOR, preşedintele Comisiei Românilor de Pretutindeni din Senat, senatorul Adrian ANGHEL, Alina OROSAN, director, şi Mircea GHERBOVEŢ, consilier la Ministerul Afacerilor Externe, Beatrice COMĂNESCU, directorul TVR Internaţional, Alexandru GIBOI, directorul general al AGERPRES, etc.

Binevenită a fost hotărârea actualei conduceri a DPRRP de a împărţi în diverse ateliere de lucru problemele minorităţilor române din ţările din vecinătate cu cele ale celor din diasporă, concomitent, dar separat, fiind analizate diferite aspecte ale comunităţilor româneşti din provinciile istorice şi din diasporă ce au probleme diferite. În cazul de faţă nu numai că s-a făcut economie de timp, dar şi s-a discutat mai concret despre greutăţile ce le întâmpină în ţările lor de reşedinţă românii din apropierea graniţelor Ţării în domeniul educaţiei, învăţământului, spiritualităţii, mass-media de limba română –  piloni ai identităţii româneşti. Astfel, timp de jumătate de zi au avut posibilitatea de aşi expune propriile păreri conducători ai societăţilor naţional-culturale româneşti din Ucraina, Republica Moldova, Serbia, Bulgaria, Ungaria, Albania. În acest sens de idei, credem că ar fi mai eficientă separarea în chiar trei ateliere de lucru, la cele două actuale să se adauge separat şi problematica Republicii Moldova. Astfel, în aceeaşi perioadă de timp ar fi discutate toate problemele existente, fiind căutate şi soluţii pentru rezolvare multor dintre ele.

Nicolae TOMA