26 septembrie 2022
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

Mulţumim României pentru sprijinul românilor din Cernăuţi, pentru ajutorul acordat Ucrainei! Ambasadorul României în Ucraina, Alexandru-Victor MICULA - în prima sa vizită la românii din Cernăuţi.

19 septembrie 2022 р. | Categorie: Noutăţi

Aflat în prima sa vizită la Cernăuţi, la românii din nordul Bucovinei, Excelenţa Sa, Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al României în Ucraina, Alexandru-Victor Micula, la sediul Palatului Naţional al Românilor, renovat şi frumos amenajat graţie dnei Irina-Loredana Stănculescu, Consulul General al României la Cernăuţi  (cu sprijinul omului de afaceri Virgil Profeanu), care l-a prezentat pe înaltul demnitar român, a avut o întâlnire cu reprezentanți ai comunității românești din regiunea Cernăuți - lideri de societăţi, primari, directori de şcoli, jurnalişti, profesori, oameni de cultură etc.

Principalele teme abordate au vizat ucrainizarea  şcolilor cu limba română de predare din Ucraina, reducerea considerabilă a orelor la română,conform proiectului de lege privind  aplicarea limbii ucrainene, că art. 7 al Legii învăţământului din Ucraina ce, practic, exclude limba română din şcoală, are impact negativ pentru comunitatea românească din Ucraina, probleme ce ţin de încălcarea drepturilor minorităţilor naţionale, să le fie respectate drepturile legislative, de a găsi soluții concrete ce ar răspunde  interesului legitim al minorității române din Ucraina de a beneficia de dreptul la educație în limba maternă, conform Constituţiei Ucrainei, a îmbunătăţi studierea limbii ucrainene, dar nu în detrimentul limbii române, „moldovenizarea” Catedrei de Română a Universităţii din Cernăuţi (specializarea „limba și literatura română” să nu fie dublată și de „limba moldovenească”) dar şi a şcolilor din regiunea Odessa, lipsa manualelor şcolare, în deosebi în clasele 5-6, editarea suplimentară de către România a Abecedarului  “Albinuţa”  a lui Grigore Vieru pentru preşcolari şi şcolari, sprijin în scrierea proiectelor transfrontaliere, europene, digitalizarea obiectelor de studiu,  acordarea de burse profesorilor de română, unor copii din formaţiuni folclorice, care promovează valorile identitare româneşti, tezaurul folcloric, etc. La aceste probleme acute s-au referit Alexandrina Cernov, Membru de Onoare al Academiei Române, Elena Nandriş, preşedinta Asociaţiei Culturale „Gr. Nandriş”, jurnaliştii Felicia Toma, administratoare a publicaţiei online „Zorile Bucovinei", Nicolae Şapcă, redactorul-şef al ziarului „Monitorul Bucovinean”, Vasile Bâcu, preşedintele Societăţii „Mihai Eminescu”, Maria Toacă, preşedinta Asociaţiei „Doamnele Române”, jurnalista Mariana Struţ, Anatol Piţu, primarul comunei Ciudei, Cristina Paladean, şefa Catedrei de Filologie Română şi Clasică a Universităţii „Iu. Fedkovyci” din Cernăuţi, Iurie Levcic, preşedintele Centrului Cultural Român, Dumitru Caulea, preşedintele Societăţii muzicale „Armonia”, juristul Liviu Rusu, prof. Rodica Timiş, Aurica Bojescu, secretară a Centrului Bucovinean de Cercetări Actuale, Ştefan Mitric, directorul Liceului „Ştefan cel Mare şi Sfânt” din Ropcea, profesoara Victoria Costinean, conducătoarea artistică a Ansamblului etnofolcloric „Izvoraş”, Lilia Govornean, metodistă la Institutul Postuniversitar de perfecţionare a cadrelor didactice, politologul Serghei Hacman, Maria Nicorici, primarul or. Noua-Suliţă, etc.

  Deci, conform ordinului nr. 235 din 19 februarie 2021 „Cu privire la aprobarea  programului educațional tip pentru clasele 5-9 ale instituțiilor de învățământ secundar general”, al  Ministerului Învăţământ şi Ştiinţă al Ucrainei, executarea căruia a început din septembrie 2022, pentru studierea limbii române Ministerul pune şcolilor la dispoziţie pe săptămână  4 ore : 2 ore -  limba minorităţilor, adică româna  şi 2-  limba străină (înainte doar limbii române i se repartiza aproape 4 ore - clasa a 5-a -3 ore, cl. a 6-a – 3,5 ore, cl.7-a – 2,5 ore, cl 8-9-a – 2 ore), literatura română şi literatura universală (curs integrat) – 1,5 ore pe săptămână, pe când înainte  3,5 ore pe săptămână. Deci, aceste 4 ore pe săptămână sunt împărţite la alegere - limba română împreună cu limba străină, pe când pentru limba ucraineană se repartizează 4 ore pe săptămână, iar pentru literatura ucraineană – 2 ore pe săptămână, care sunt fixate (nu sunt la alegere, ci obligatoriu).

Un grup de profesori de română din regiunea Cernăuţi s-au adresat în 2021 Ministerului cu rugămintea ca orele de română să nu fie reduse şi să fie fixate, precum cele de ucraineană. Însă, Ministerul Educaţiei, în pofida adresării şi voinţei profesorilor de română, oferă  direcţiilor şcolilor dreptul la alegere care limbă să fie studiată şi câte ore  să-i fie rezervate.  De acum totul va depinde de directori. Dacă li se va „recomanda” să i se distribuie limbii române 1 oră pe săptămână, iar celei străine – 3, căci astfel „doresc elevii”, vor repartiza, tot ce e posibil. Spre regret, urmările ordinului Ministerului Educaţiei se simte deja în şcolile noastre – unii directori au repartizat 4 ore pe săptămână pentru predarea limbii române, alţii -2 ore.

Astfel, etnicii români din Ucraina sunt supuşi unei politici rapide de asimilare. Înţelegem că în Ucraina e război, însă trebuie să batem fierul cât e fierbinte, de altfel va fi târziu. Ţinând cont de sprijinul şi susţinerea de către România a Ucrainei, de situaţia catastrofală privind limba română în şcolile noastre din ţinut, când orele de română sunt reduse considerabil, rugăm Patria noastră istorică să se implice mai activ, desigur pe cale diplomatică, ca numărul de ore la română să fie fixat, la fel precum la limba ucraineană, ca Maternei să i se repartizeze 4 ore, precum limbii de stat, să fie modificat art. nr.7 al Legii educaţiei (adoptată în 5 septembrie 2017) ce ne exclude limba română din şcoli.

Într-un cuvânt, conducerea Ucrainei, Ministerul Învăţământ şi Ştiinţă n-a răspuns la numeroasele adresări ale liderilor comunităţii româneşti din Ucraina privind ucrainizarea şcolilor cu limba română de predare din Ucraina şi „moldovenizarea” celor din Odesa, de aceea, românii din Ucraina doresc să fie auziţi şi înţeleşi. Ei doresc un singur lucru – menţinerea studierii obiectelor de bază în limba română, să-şi poată educa copiii şi nepoţii în limba română.

Să sperăm că, graţie protecţiei şi sprijinului României, dialogului diplomatic a înalţilor demnitari români cu autorităţile ucrainene, de data aceasta vom fi auziţi şi înţeleşi de conducerea Ucrainei – nu dorim altceva decât să ne fie respectate drepturile legislative: să vorbim şi să învăţăm în limba română, cunoscând la perfecţie şi ucraineana, limba ţării în care trăim.

Dar pentru aceasta noi, românii autohtoni, ajunşi minoritate la noi acasă, trebuie să simţim grijă, protecţie, înţelegere din partea Ucrainei.

Sperăm, totuşi, având sprijinul Patriei noastre istorice - România, vor fi schimbări, articolul 7 al Legii Educaţiei va fi modificat, căci, nu poate un popor care cu preţul vieţii apără libertatea, democraţia, să suprime un popor băştinaşi, să-l lipsească de Suflet - Limba Maternă, Limba Strămoşilor.

Românii prezenţi la întâlnire au mulţumit Ambasadorul României la Kiev pentru vizită, pentru că ne-a ascultat toate ofurile, şi-au exprimat gratitudinea faţă de Guvernul României, de conducerea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni,  Consulatului General al României la Cernăuţi, pentru sprijinul acordat românilor din Ucraina, pentru burse elevilor, iar Excelenţa Sa, dl Alexandru-Victor Micula a iterat sprijinul românilor şi a Ucrainei în aceste timpuri dificile, când îşi apără independenţa de invadatorul rus:” Urmează să ne asigurăm că rușii pierd și că nimeni nu va încerca o asemenea aventură pe viitor. Sunt sigur că aceasta este în interesul cetățenilor ucraineni,  români, a comunității românești din Ucraina. Vine și un proces de integrare a Ucrainei în Uniunea Europeană și acolo ne vom strădui să ajutăm, să sprijinim procesul de adaptare instituțională a Ucrainei, să poată face față regulilor din cadrul Uniunii Europene. Sprijinirea statului ucrainean și sprijinirea comunității românești din Ucraina fac parte din aceeași logică, sunt două procese care se sprijină reciproc, a concretizat dl Ambasador: Vă asigur că puteți conta pe statul român în sprijinirea eforturilor comunității de aici în păstrarea  identității lingvistice, culturale și religioase”.

Felicia Nichita-Toma, Zorile Bucovinei.