13 decembrie 2019
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

GRÂU CURAT AU SEMĂNAT…

28 decembrie 2013 р. | Categorie: Noutăţi

Îmi place mult, mai ales la început de an, urarea „Cele bune să se-adune, cele rele să se spele”, dar nu pot să mă consolez pe mine însămi cu amăgirea că numai „grâu curat au semănat” şi până-n primăvară o să răsară adevărate minuni, care se ridică doar din sămânţa bună, după cum se ştie din străbuni. S-a amestecat şi destulă neghină printre boabele de grâul curat aduse în trăistuţele flăcăilor de la coarnele pluguşoarelor, s-au rătăcit şi buruieni rele în mănunchiurile de sfânt busuioc, purtate de vocile colindătorilor „sosiţi cu bucurie, să ne facă veselie”, la tradiţionalul Festival al obiceiurilor de iarnă „Florile Dalbe”. Organizată deja a XIX-a oară de Societatea „Mihai Eminescu”, sărbătoarea, într-adevăr, a adus multă veselie spectatorilor, în mare parte părinţi ai copilaşilor dornici să vestească şi la Cernăuţi că „a sosit clipa cea sfântă, când colindele se cântă”… Dar duhul ancestral şi splendoarea adevăratelor tradiţii părea că au rămas acasă, pe la străvechile vetre româneşti, undeva pe crestele dealurilor sau sub geana pădurii de la Crasna, pe la poale de Carpaţi, pe imensitatea câmpiilor ce-şi aşteaptă plapuma albă a zăpezilor, la gura unui cuptor cu îmbujoraţi cozonaci… Căpriţele, probabil, s-au luat cu zburdatul pe imaşurile îngheţate şi n-au avut nevoie de doctoriile de la oraş, nici Irozii, nici bravii haiduci, Bujorii, nici Căluţii, însoţiţi de Babe rumene la faţă şi Moşnegi poznaşi nu s-au încumetat (sau n-au fost poftiţi cum se cuvine) să bată la poarta creştinilor ocupaţi de organizarea festivalului.

Ninsoarea de stele şi steluţe din cerul sărbătorii „Florilor Dalbe”, dirijată de nepoţelele lui Moş Crăciun (Ana Maria Şapcă şi Cristina Tărâţeanu) a „troienind” câteva ore scena Palatului Academic al Universităţii Bucovinene de Medicină din Cernăuţi.Chiar dacă nu se urează şi nu se mai colindă cu fiorii misterului de mai înainte, primim cu bucurie tot ce vedem şi ce auzim şi spunem într-un glas cu cei mai mici vestitori ai magiei sărbătorilor de iarnă că „Moş Crăciun există!”. Privind cum îşi îmbracă podoaba brazii cu vârfurile înălţate-n cer, vrem să credem că Moş Crăciun suntem chiar noi, ceea ce semnifică gândurile bune, rugăciunile noastre la Dumnezeu ca să ne ajute să fim superiori prin bunătate. Or, după cum a menţionat în mesajul de salut, Consulul General al României la Cernăuţi, dna Eleonora Moldovan, această tradiţie temeinică a comunităţii româneşti din ţinut (festivalul „Florile Dalbe”) ne pregăteşte să întâmpinăm Crăciunul şi celelalte sărbători de iarnă mai buni, mai generoşi, mai încorporaţi în matricea datinilor.

Că bucuria de a crede în minuni nu ţine de vârstă şi că ele, minunile, într-adevăr există, ne confirmă la fiecare sărbătoare naţională Corul popular „Dragoş Vodă”, care şi-a găsit de nu mult timp un Moş Crăciun cu chipul unui tânăr cu totul deosebit – Dumitru Caulea. Sub îndrumarea lui, „Florile Dalbe”, dăruite de corişti la această sărbătoare, păreau cu adevărat crescute-n grădina Raiului. O îngemănare rar întâlnită a talentului, profesionalismului şi duhului de dăruire şi-a găsit zbor înalt în sufletul acestui românaş, atât de asemănător la voce şi înfăţişare cu tatăl său, Gheorghe Caulea, îndepărtat de casă şi prietenii de credinţă în cântec. Tatăl şi mamă sa, în clipele de răgaz, popularizează cântecul, dansul şi portul românesc printre spaniolii de pe ţărmul Atlanticului, pe pământul însorit al Valenciei, lăsând fiului grija de a-i da eleganţă şi strălucire averii sufleteşti de acasă. Ca şi mulţi conaţionali, am primit cu dezaprobare şi sincer regret (având în vedere ratarea unor frumoase perspective ce i se deschideau în România) vestea că Dumitru Caulea a părăsit Opera Română din Bucureşti, revenind acasă. Doar e inutil să amintim că Cernăuţiul, nu numai ca oraş de provincie, este nefavorabil carierii artistice, îndeosebi pentru români. Însă, se vede, reîntoarcerea i-a fost predestinată de undeva de sus. Numai de i-ar ajunge puteri să reuşească pretutindeni, mai ales acolo unde îl aşteaptă tinere talente dornice de desăvârşire, aşa cum sunt copilaşii din corul Şcolii nr. 13 de la Horecea, care an de an îşi menţin marca de colindători cu har.

De data aceasta, însă, în afara oricărei concurenţe au fost cei mai mici mesageri ai miracolului sărbătorilor de iarnă – Căluţii de la Mihoreni, care învaţă să fie bravi români din leagăn, spre mândria părinţilor şi a şefei grădiniţei de copii din localitate – Rodica Ciurciun. O fi auzit şi Moş Crăciun dorinţa celei mai mici urătoare „Mai fă-ne o bucurie, scapă-ne de sărăcie”, doar nu din senin se spune că gura copilului adevăr grăieşte. Deşi, după cum îşi fluturau coamele înflorate în mândra horă năstruşnicii căluţi şi cu câtă gravitate îi conducea „căpitanul”, putem spune că aceşti copii sunt dintr-un neam bogat, care nu-şi risipeşte averea moştenită din generaţie şi generaţie. Nemuritoare este credinţa din bătrâni de a lua lumină şi a deveni mai buni în seara de Crăciun pentru surorile Cristina şi Elena Petriuc din Mahala, Elena preocupându-se şi de îndrumarea ansamblului de copii „Armonia”.

Tezaurul neasemuit al colindelor şi-a revărsat mărgăritarele prin vocile Mariei Penteleiciuc, Sabinei Palamar, Snejanei Apetre, grupului vocal din Ropcea, condus de preotul paroh Constantin Şubran, corului „Fiii Arboroasei”, dirijat de preotul Vasile Pojoga. Cum se colindă ca la carte ne-a demonstrat Alexandru Tărâţeanu, student la Conservatorul „George Enescu” din Iaşi. O Malancă strălucitor împodobită şi însoţită de alaiul muzicanţilor a fost adusă de profesorul Nicolae Mintencu de la Voloca. „Ciobănaşii” din Pătrăuţii de Sus, cu principalul „păstor”, Gheorghe Cutaş, ne-au amintit că sărbătorile de iarnă nu trec fără iureşul dansului, punând în valoare demnitatea românului care ştie să-şi poarte costumul naţional şi demonstrându-le celorlalţi participanţi cum ar trebui să se prezinte la o sărbătoare folclorică. În portul autentic au strălucit şi purtătorii de datini din ansamblul „Mugurel” din Pătrăuţii de Jos, însă cu urăturile şi sărmăluţele din anul trecut. Cu o surpriză în pomul sărbătorii a venit scriitorul Vasile Tărâţeanu, anunţat ca îndrumător al trupei vocale „Prolog”, tinerii debutanţi Costel Purici, Cristian Tocari, Cristina Tărâţeanu şi Alina Ilaşciuc lansându-se în stilul muzicii folk.

Aroma Lerului a fost reînviată la final de vibranta liturghie a colindelor, intonate de preotul din Suceava, Mihai Cobziuc. Încărcătura religioasă şi mitologică, crenguţa simbolică de busuioc din colindele oaspetelui sucevean, precum şi ale copiilor noştri inspiră încrederea că timpul nu macină tot ce are valoare şi le-a fost scump vlăstarelor din tulpina lui bădica Traian.

Maria TOACĂ

Fotografii de Nicolae Hauca