29 martie 2024
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

Mi-i drag de la un capăt la altul satul natal – Hruşăuţi-Voloca cu oameni harnici şi iscusiţi meşteşugari - sufletul satului, mândri că sunt ROMÂNI.

19 februarie 2023 р. | Categorie: Bucovina

Mi-i drag de la un capăt la altul satul natal – Hruşăuţi-Voloca

Plaiul lui Vodă, cum îi mai spunem cu gândul la legendele despre viteazul Voievod Ştefan cel Mare, care şi-a purtat paşii pe aceste locuri străbune, repurtând o glorioasă victorie asupra leşilor în Codrii Cosminului, căci creşte şi înfloreşte, dă  lumii talente veritabile, precum cântăreţul cu renume mondial, folcloristul Ioan Paulencu, Artist al Poporului din Republica Moldova, oameni harnici şi iscusiţi meşteşugari - sufletul satului, mândri că sunt ROMÂNI.

Vestiţi  lăutari şi meşteri iscusiţi, înălţându-se întotdeauna pe primul val, volocenii  se pricep ca nimeni altul cum să-şi fascineze oaspeţii dragi, în pomul bogat, încărcat cu rodul Datinii etalându-şi cele mai reprezentative talente: vestitul Taraf „Trandafir” de pe lângă Casa de Cultură din Voloca,  ajuns la o nouă treaptă în ascensiunea profesională graţie regretatului  dirijor cu dar de la Dumnezeu, maestrul Ion Bodnar, conducătorului artistic Mihail Diaconu,  Corul gospodarilor din Hruşăuţi, dirijat de un alt român dăruit cu har, Gheorghe Sadovei, Ansamblul de instrumente populare pentru copii „Mărţişor”, condus de tânărul, dar talentatul pedagog Gheorghe Hostiuc, Ansamblul de dans  „Mărţişor”, instructor Ion Cohan, Fanfara Volocii, condusă de Mihai Cocea, tinerii dăruiţi cu har, talentaţii instrumentişti, acordeonistul Marius Poclitar, dirijorul Tarafului de instrumente populare „Trandafir”, Patricia Ivaneţ (solo la nai), Vlăduţ Bodnar  (solo la vioară), Florin Pop (solo la trompetă), Dumitru Ursulean (solo la saxofon), îndrăgiţii interpreţi Maria Dovghei, Maria Onofreiciuc, Violeta Lupaşcu, Nicolae Mintencu, Ion Semeniuc, Marin Mintencu, Nicolae Guz, etc.

Festivalurile obiceiurilor şi tradiţiilor de iarnă, dar şi de vară, evenimentele cu ecou naţional, organizate în comună, s-au dovedit a fi adevărate sărbători ale sufletului românesc. Deci, e actuală înţelepciunea că  sufletul satului sunt oamenii, care, atât prin rodnicia hărniciei, cât şi prin iubirea de glie, grai, port naţional,  datini, au ştiut să-şi păstreze sacrele comori spirituale moştenite din moşi-strămoşi. Or, satul e viu prin datini,  prin oameni cu suflet nobil ce perpetuă  frumoasele tradiţii strămoşeşti. Dincolo de orice, tradițiile, obiceiurile, portul popular și folclorul sunt comori inestimabile ce definesc un popor, făcându-l unic, statornic și nemuritor. La Voloca, vatră pur românească,  aceste perle ce rodesc cu rodul Datinii străbune înfloresc cu floarea aleasă a limbii române prin credinţă, cu fineţea portului, dansului şi cântecului popular. Le admir la orice sărbătoare, organizată în comună, deşi o strălucire mai pronunţată au prinse în salba Festivalului „Ziua roadei”, organizat anual de primăria comunei prin osârdia primarului Valentin Hlopina,  graţie căruia  Voloca demult e o localitate europeană, înfloritoare şi prosperă. De altfel, Festivalul „Ziua roadei”  aduce nu doar aroma şi belşugul toamnei prin  expoziţiile „Darurile toamnei” -  oferte de produse, legume şi fructe  cu un bogat asortiment,  pâinea cea de toate zilele,  bucate gustoase tradiţionale româneşti, preparate de româncuţe frumoase şi harnice, ajutate de părinţi, îmbrăcate în frumoase costume populare, dar şi bucuria acestui neam de viţă aleasă de a-şi etala ce  are mai scump, zestrea moştenită din moşi-strămoşi – cântecul, dansul şi costumul popular, talentele…

Felicia Toma