„Ne-a introdus astăzi în istoria românească pe poarta cea mare, de unde străluceşte adevărul” - Comemorarea, la Cernăuți, a 100 de ani de la trecerea în veșnicie a istoricului Dimitrie Onciul

„Ne-a introdus astăzi în istoria românească pe poarta cea mare, de unde străluceşte adevărul” - Comemorarea, la Cernăuți, a 100 de ani de la trecerea în veșnicie a istoricului Dimitrie Onciul

Organizate  grație sprijinului Departamentului pentru Românii de Pretutindeni din cadrul Guvernului României, prin aportul nemijlocit al dl Secretar de stat, ministrul Gheorghe-Florin Cârciu, care a susținut financiar în 2022 restaurarea criptei marelui înaintaș în cadrul unui proiect implementat de Asociația  pentru Protecția Patrimoniului București, președinte dl Laurențiu Dragomir, cu susținerea Societății ”Golgota” a românilor din Ucraina, președinte dl Vasile Răuț, manifestările dedicate centenarului morții marelui istoric român Dimitrie Onciul (1856 – 1923), organizate de Primăria comunei Straja, primar Mihai Juravle, în parteneriat cu Departamentul pentru românii de pretutindeni și Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, cu sprijinul Consulatului General al României la Cernăuți, a dnei Consul general Irina Loredana Stănculescu, au debutat la Cernăuți cu o slujbă de pomenire oficiată de preoții Gabor Cristofor și Pavel Paulencu, de Ieromonahul Dosoftei Dijmărescu de la Mănăstirea Putna și Părintele Mihai Cobziuc, consilier în cadrul Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, la mormântul marelui bărbat al neamului din Cimitirul vechi din Cernăuți, renovat și restaurat grație ajutorului financiar acordat de conducerea DRP. 

În piosul lor mesaj omagial, cu ocazia a 100 de ani de la trecerea în veșnicie a istoricului Dimitrie Onciul, atât dl ministru Gheorghe Cârciu, însoțit de directorul Radu Cosma, cât și dna Irina-Loredana Stănculescu, moderatoarea manifestării, avându-i alături pe diplomații Laurențiu Ciocan, consul general de carieră, și dl ministru plenipotențiar Nicolae Dan Constantin, consilierul diplomatic Florin Stan cu distinsa sa soție, profesoara Viorica, părintele Dosoftei, au evocat personalitatea complexă a marelui Patriot Român, istoricului Dimitrie Onciul, mulțumind tuturor celor implicați în renovarea criptei familiei Onciul.

Înălțătoare prin duhul lor patriotic, cântecele și versurile membrilor formației folclorice ”Perla”, conduse de deputatul Iurie Levcic, discipolii Școlii Populare de Artă Cernăuți, care au înălțat imnuri divine Patriei istorice - România și întru cinstirea marelui Bărbat al neamului, au tămâiat atmosfera istoricului eveniment cu parfum de dor românesc. Înalții demnitari români au depus coroane de flori tricolore la cripta familiei Onciul.

Omagiul memoriei lui Dimitrie Onciul, lămuritorul originilor principatelor Române, a continuat la sediul Palatului Național al Românilor din Cernăuți printr-o expoziție de carte,  vernisată grație dlui Laurențiu Dragomir, care a adus cărți ale marelui istoric român chiar din biblioteca personală, sensibilizând aportul adus de patriotul român istoriei și culturii naționale.

Salutul și considerația Academiei Române,  la 100 de ani de la moartea marelui istoric român, evocate de academicianul Victor Spinei, Președintele Secției de Științe Istorice și Arheologie a Academiei Române,au emoționat românii prezenți la expoziție, la fel precum și mesajele dnei Consul general Irina-Loredana Stănculescu, dlor, ministru Secretar de stat  Gheorghe-Florin Cârciu, Paul Stănescu, vicepreședinte al Senatului, domnului senator Ioan Stan,  dl prof., doctor în istorie Vasile Pasailă, originar din Straja, ultimul s-a referit la .perioada mai puțin cunoscută a aflării istoricului Dimitrie Onciul la Cernăuți, unde locuiau bunicii săi și care a fost foarte legat sufletește de orașul de pe Prut, ctitorit de Alexandru cel Bun.

Considerat a fi creatorul şcolii critice în istoriografia română, istoricul român, membru titular al Academiei Române (11 aprilie 1905) şi preşedinte al acesteia (1920-1923), Dimitrie Onciul s-a născut la 26 octombrie 1856 la Straja, județul Suceava, și a decedat la data de 20 martie 1923, la București (Wikipedia ro). Și-a făcut studiile liceale şi universitare la Cernăuți, continuându-şi specializarea la Viena, unde a făcut studii de epigrafie latină, diplomatică, paleografie şi sigilografie. S-a bucurat de învăţătura unor mari profesori, printre care Jan Urban Jarnik, filolog umanist ceh, care i-a deschis istoricului român un alt orizont, i-a scos la iveală o altă trăsătură a personalităţii sale intelectuale, aceea de filolog. Tot la Viena, Onciul a activat în Societatea studenţilor români „România jună”.

Întors în ţară, la sfârşitul anului 1884,  Dimitrie Onciul îşi ia doctoratul în filosofie la Universitatea din Cernăuţi, cu teza la care lucra de mai mulţi ani intitulată „Despre începuturile fiinţei de stat româneşti” (Uber die Anfänge des romänischen Staatswesens). A fost apoi profesor la liceul şi Şcoala Normală din Cernăuţi, unde a predat istoria şi limba română.

În 1896, Dimitrie Onciul e profesor de istorie veche a românilor  la Universitatea din Bucureşti, iar între 1919- 1923 a fost decan al Facultăţii de Litere şi Filosofie. Între 1900 şi 1923 e director al Arhivelor Statului din Bucureşti. S-a ocupat de problema originii românilor, demonstrând argumentat formarea poporului român pe o arie întinsă de ambele părţi ale Dunării şi respingând teoria migraţiunii medievale a românilor din Peninsula Balcanică, emisă de unii istorici austrieci ca Franz Josef Sulzer, Eduard Robert Rösler sau Johann Christian von Engel.

A demonstrat, pe bază de documente, că formarea statelor feudale româneşti a fost o firească urmare a dezvoltării vechilor formaţiuni politice locale, combătând teoria neştiinţifică a „descălecatului”. Este considerat ca fiind ctitorul şcolii critice în istoriografia română, de numele său  ține şi înfiinţarea Comisiei Consultative Heraldice, căreia i-a fost şi întâiul preşedinte. Spre sfârşitul vieţii, a intenţionat să scrie o mare lucrare despre relaţiile Ţărilor Române cu Ungaria, care să urmeze numeroasele studii asupra legăturilor istorice cu vecinii noştri de la sud de Dunăre. Nu a mai apucat să-şi vadă rodul muncii sale, dar în semn de omagiu, în 1928, ca urmare a eforturilor urmaşului său la Academie, prof. N. Popescu, a apărut în Analele Academiei o primă parte a lucrării.

În discursul de recepţie, susţinut la 22 martie 1906, Dimitrie Onciul afirma: „Istoria, ca cunoştinţă despre dezvoltarea oamenilor în manifestarea lor ca fiinţe sociale, are în vedere prezentul ca scop final. Ceea ce ea se caută să cunoască nu este atât faptul cum au fost oamenii în trecut, cât modul cum ei au devenit, ceea ce sunt în prezent...Deci, istoria are drept problemă nu atât a reconstitui trecutul, cât a explica prezentul cu ajutorul conştiinţei trecutului din resturile şi amintirile lui. Explicând prezentul, ea îndreaptă calea viitorului. Prin conştiinţa trecutului, a înţelege prezentul şi a îndrepta viitorul este problema cea din urmă şi tot rostul istoriei”. În răspunsul său, Dimitrie Alexandru Sturdza elogia acest discurs, care „ne-a introdus astăzi în istoria românească pe poarta cea mare, de unde străluceşte adevărul”.

Inaugurate la Cernăuți, locul de veșnică odihnă a  istoricului român Dimitrie Onciul, manifestările de comemorare a 100 de ani de la trecerea sa în nemurire au continuat  la  baștina marelui Patriot, comuna Straja, la Căminul Cultural, unde a fost organizată sesiunea de comunicări și discuții „Dimitrie Onciul – Istoric, Profesor, Fondator, Patriot”, urmată de un moment artistic prezentat de grupul vocal „Străjerii Datinilor”.

Duminică, 19 martie 2023, la ora 09.00, la Parohia „Adormirea Maicii Domnului” din Straja va fi săvârșită Sfânta Liturghie Arhierească și slujba de pomenire a marelui istoric Dimitrie Onciul.

Luni, 20 martie 2023, în ziua în care se împlinesc 100 de ani de la trecerea la cele veșnice a istoricului Dimitrie Onciul, grație părintelui Constantin Oprea, școala care îi poartă numele, în parteneriat cu Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, sectorul cultural, organizează o sesiune de comunicări la care vor conferenția specialiști în domeniul istoriei de la Biblioteca Națională a României, USV Suceava, UAIC Iași, Academia Oamenilor de Știință a României Iași, Arhivele Naționale Iași, ISJ Suceava.

Felicia Nichita-Toma, ”Zorile Bucovinei”, Cernăuți