Finlanda, care a rămas nealiniată timp de mai bine de 100 de ani, a devenit oficial membră a NATO. De acum înainte, granița Rusiei cu Alianța a crescut cu 1.300 km, iar NATO s-a apropiat de Sankt Petersburg.

Finlanda, care a rămas nealiniată timp de mai bine de 100 de ani, a devenit oficial membră a NATO. De acum înainte, granița Rusiei cu Alianța a crescut cu 1.300 km, iar NATO s-a apropiat de Sankt Petersburg.
În ianuarie 2022, cu o lună înainte de marele război împotriva Ucrainei, adjunctul ministrului rus de externe Serhei Riabkov a sfătuit NATO să-și „adune rămășițele și să se întoarcă la începutul anului 1997”. Și doar într-un an și jumătate, Kremlinul are NATO cu 1.300 km mai aproape de granițele sale. Și s-a întâmplat chiar în ziua înființării Alianței - la 4 aprilie 1949, când a fost încheiat Tratatul Atlanticului de Nord. Prin urmare, nu numai criminalii de la Kremlin iubesc simbolismul. De data aceasta, aceeași armă a fost folosită împotriva Rusiei.
Împreună cu Finlanda, Suedia urma să adere la NATO. Dar, din cauza poziției Turciei, acest lucru nu s-a întâmplat încă. Cu toate acestea, până la sfârșitul anului 2023, problema va fi rezolvată. Și cum rămâne cu Ucraina? Aderarea Finlandei la NATO cade într-o altă aniversare - în urmă cu 15 ani a avut loc infamul Summit-ul Alianței de la București, unde Ucrainei i s-a refuzat. Corectarea acestei greșeli este mai bine mai târziu decât niciodată, oferind Ucrainei un MAP, o foaie de parcurs pentru aderarea la NATO sau garanții corespunzătoare, clare, obligatorii din punct de vedere juridic, deja la summitul Alianței din acest an de la Vilnius.
Dar toate țările membre NATO au voința politică pentru asta? Frica de Rusia este încă factorul cheie în luarea acestei decizii? Dar cum să ne asigurăm că greșeala de la București-2008 nu devine greșeala de la Vilnius-2023 și Washington-2024, când SUA vor găzdui summitul aniversar NATO?
TSN.ua căuta răspunsuri la aceste întrebări, precum și la cea principală - cum poate Ucraina să devină al 33-lea membru al NATO imediat după Suedia.De fapt, răspunsul la întrebarea principală - cum poate Ucraina să devină al 33-lea membru al NATO imediat după Suedia - este foarte simplu. Acest lucru necesită voința politică a tuturor țărilor membre ale Alianței. Occidentul nu se grăbește să-și corecteze cea mai mare greșeală geopolitică, făcută la summitul NATO de la București din 2008.
Toamna trecută, Ucraina și-a depus oficial cererea de aderare la NATO. Cu toate acestea, așa cum scrie Financial Times, diplomații occidentali pur și simplu o ignoră. Wall Street Journal mai notează că problema apartenenței Ucrainei la NATO nu este pe ordinea de zi.În primul rând, Alianța consideră că nu este momentul potrivit pentru a discuta despre apartenența Ucrainei la NATO în timpul războiului.În al doilea rând, unele țări membre ale blocului, care sunt prea occidentale, se tem că aprobarea cererii Ucrainei de aderare la NATO va duce la o escaladare și mai mare a războiului, care se poate extinde direct în statele Alianței.
Totuși, Ucraina nu va mai fi de acord să citeze promisiunea de la București din 2008 în declarația summitului NATO de la Vilnius din acest an, potrivit căreia Ucraina va deveni cu siguranță membră a Alianței, dar cândva, mai târziu, fără a conveni asupra unor intervale de timp specifice și a unei liste clare de condiții. /reformele pe care Ucraina trebuie să le îndeplinească pe drumul spre aderare . Până la urmă, aderarea la NATO nu înseamnă doar coordonarea militară, ci și statul de drept, lupta împotriva corupției, respectarea standardelor democratice etc.
Celebrul diplomat american Daniel Fried ne amintește că în urmă cu 15 ani la București, a doua zi după summitul Alianței din cadrul ședinței Consiliului NATO-Rusia, Putin a înaintat public pretenții la adresa Crimeii, iar pentru a sublinia acest lucru, a început un război împotriva Georgiei. patru luni mai târziu.
"Este timpul să punem în aplicare decizia de la București. Aderarea Ucrainei la NATO poate fi cea mai bună modalitate de a pune capăt incertitudinii cu privire la locul Ucrainei în Europa. Istoria post-Război Rece arată că aderarea la NATO înlătură ambiguitatea și reduce tentația Rusiei de a amenința sau de a exercita presiuni. Zona gri este o invitație (pentru Rusia - n.red.). Aderarea la NATO a împiedicat Rusia să facă Estoniei și Letoniei ceea ce a făcut Ucrainei din 2014", spune Daniel Fried.
La 15 ani de la București, nimeni nu se ascunde cine a făcut atunci una dintre greșelile geopolitice flagrante care au dus la cele mai mari de după al Doilea Război Mondial pe continentul european. Potrivit lui Pavel Popescu, deputat român, membru al comisiei de apărare și al delegației României la AP NATO, aceștia erau liderii de atunci ai Germaniei și Franței, Angela Merkel și Nicolas Sarkozy. Într-un interviu pentru TSN.ua, pe care l-am înregistrat în clădirea Parlamentului României, unde a avut loc infamul summit NATO în 2008, Pavel Popescu a spus că o greșeală foarte mare a fost făcută acum 15 ani. Totuși, potrivit acestuia, din păcate, problema apartenenței Ucrainei la NATO este încă tabu, pentru că Occidentul nu și-a hotărât încă scopul final într-un război pe scară largă între Rusia și Ucraina. De ambele maluri ale Atlanticului repeta: „Vom sustine Ucraina la masa tratativelor”.(TSN, UNIAN, Pravda Ukrainî)