Papa Francisc s-a rugat pentru pace: „Ajută iubitul popor ucrainean pe drumul lui către pace și adu lumina Paștelui asupra poporului Rusiei”

Papa Francisc s-a rugat pentru pace: „Ajută iubitul popor ucrainean pe drumul lui către pace și adu lumina Paștelui asupra poporului Rusiei”

Papa Francisc le-a cerut duminică, în cadrul mesajului său tradițional „Urbi et Orbi” de Paște pentru lumea întreagă, rușilor să caute adevărul despre invazia țării lor în Ucraina și a făcut apel la dialog între israelieni și palestinieni, ca urmare a violențelor recente, scrie digi24.ro.

„Ajută iubitul popor ucrainean pe drumul lui către pace și adu lumina Paștelui asupra poporului Rusiei”, a spus acesta.  El i-a cerut lui Dumnezeu să „aline pe cei răniți și pe toți cei care au pierdut apropiați din cauza războiului, și să permită întoarcerea prizonierilor în siguranță la familiile lor. Deschide inimile întregii comunități internaționale pentru a încerca să încheie acest război și tot conflictul și vârsarea de sânge din lumea noastră”. 

Precum a făcut-o la fiecare sărbătoare a Paștelui, Francisc a cerut pace în Orientul Mijlociu, apelul său fiind mai urgent datorită ultimelor violențe din Ierusalim și din schimburile de focuri peste graniță în care au fost implicate Israelul, Libanul și Siria. 

„În această zi, Doamne, îți încredințăm orașul Ierusalim, primul martor al reînvierii Tale. Îmi exprim profunda îngrijorare în privința atacurilor din aceste ultime zile care amenință speranța unui climat de încredere și respect reciproc, necesar pentru a relua dialogul dintre israelieni și palestinieni, pentru ca pacea să domine în Orașul Sfânt și în întreaga regiune”, a spus el. 

Pentru tradiționalul mesaj al papei, așteptat de întreaga lume, se aflau 100.000 de credincioși în Piata Sfântul Petru de la Vatican. Un miliard de creștini sărbătoresc astăzi Paștele catolic. La slujba de la miezul nopții, Papa Francisc a deplâns „vântul rece al războiului”.

În cuvântarea sa, suveranul pontif în vârstă de 86 de ani a vorbit despre amărăciunea, disperarea şi deziluzia pe care mulți le resimt în prezent. 

Sâmbătă seară, suveranul pontif, în vârstă de 86 de ani, care a fost spitalizat săptămâna trecută, a prezidat timp de două ore şi jumătate vigilia pascală a Învierii Domnului în bazilica Sfântul Petru din Roma, în prezenţa unui public alcătuit din aproximativ 8.000 de persoane, conform Agerpres. „În faţa puterii răului (…), a logicilor de calcul şi a indiferenţei care par să guverneze societatea, a cancerului corupţiei, a propagandei nedreptăţii, a vânturilor îngheţate ale războiului”, papa Francisc i-a îndemnat pe credincioşi „să regăsească amintirea care regenerează speranţa”.  Liderul spiritual al celor 1,3 miliarde de catolici din lumea întreagă a botezat apoi, unul câte unul, opt adulţi – femei şi bărbaţi -, originari din Albania, Statele Unite, Nigeria, Italia şi Venezuela.  Prin binecuvântarea „Urbi et Orbi”, suveranul pontif face în mod tradiţional un tur de orizont al conflictelor de pe planeta noastră.

Dl. Dumitru Teodorescu, directorul ziarului „Crai nou” Suceava, frate de idei şi românitate, cu care „Zorile Bucovinei” are relaţii de prietenie şi colegialitate încă de pe când se numea „Zori Noi”, a venit cu cele mai recente numere al cotidianului pe care îl conduce și cu un cuvânt în care a reliefat importanța „Zorilor Bucovinei” și a colaborării dintre cele două gazete ce reîntregesc Bucovina prin viziunea comună asupra corectitudinii profesionale și respectului pentru adevăr, exprimându-și stima şi admirația colegială pentru articolele consacrate cauzei limbii române semnate de Felicia Nichita-Toma și Maria Toacă și care, reluate în „Crai nou”, țin la curent, solidarizează și sudul Bucovinei pentru această nobilă cauză:  „Am publicat un articol, venind din zona dumneavoastră. Nu vreau să deconspir autorul, care avea o răutate la adresa „Zorilor Bucovinei”, precum că n-ar continua linia trasată la începuturi de primul redactor-şef. Nici nu se poate. Presa este atât de concordantă, la urma urmei,  ceea ce e şi firesc cu vremurile, că nu poţi spune că o linie directoare în anii’ 40 trebuie să fie valabilă şi astăzi. Dar „Zorile Bucovinei” rămân pentru noi, de dincolo de toate răutăţile de care sunteţi izbiţi, singurul ziar care spune nişte lucruri incredibil de aspru,  adevăruri ce vă dor enorm aici. Noi le putem privi cu condescendenţă,  cu înţelepciune, cum privim uneori articolele Feliciei sau ale Mariei, care sunt atât de aspre, încât primim lecţii de jurnalistică, mă refer la conectarea la realităţi şi la curajul de a le înfrunta, precum cele privind reducerea şcolilor cu limba română de predare, dar şi la ceea ce se întâmplă azi cu limba română. Colaborarea noastră cu „Zorile Bucovinei” continuă, preluăm articole scrise de  ziarişti de la această publicaţie.  Ideea e că nimic nu este mai convingător pentru cititorul nostru de acolo, decât scrisul celor păţiţi, loviţi, năpăstuiţi de realitate, dar şi poveştile din viaţa  unor oameni simpli care au suferit enorm, sunt extraordinar de interesante. Adevăratul sentiment de  dragoste de neam e aici”.