Sărbătoarea Învierii se trăiește cu bucurie doar în biserică. Ea rămâne să fie o taină ce a schimbat lumea, dar oamenii o transformă în petreceri. Hristos a acceptat să moară pentru întreg neamul omenesc pentru ca să-l răscumpere din robia păcatului

Preotul Andrei Rusu de la Biserica „Sf. Mare Mucenic Dumitru” din Chișinău spune că de Paști creștinii sărbătoresc Învierea Domnului și Dumnezeului și Mântuitorului Iisus Hristos, iar acest eviniment se trăiește și produce multă bucurie doar în biserică. Oamenii, din păcate, au secularizat sărbătorile religioase, încât atrag atenția mai ales aspectului gastronomic, reducându-le, în cel mai bun caz, la zile în care se întrunesc familiile. O bună parte dintre cei care serbează în această zi nu concep Paștile drept Taină care s-a produs cu două mii de ani în urmă și care continuă să producă minune și până prezent. „Rămâne să fie o taină până în prezent, care a schimbat și schimbă în mod radical cursul lumii. Hristos a acceptat să moară pentru întreg neamul omenesc pentru ca să-l răscumpere din robia păcatului, iar a treia zi a înviat din morți. Astfel, prin Învierea Mântuitorului Hristos avem acces spre viață veșnică”, a declarat preotul pentru IPN.

Părintele spune că Învierea Mântuitorului Hristos, fiind o sărbătoare creștină, firesc ar fi să fie ținută doar de creștinii practicanți, de cei care înțeleg rostul sărbătorii. În caz contrar, nu se deosebește de o altă oarcare sărbătoare laică, fără specificul religios, de Taină și sfințitor.
Părintele spune că Învierea Mântuitorului Hristos, fiind o sărbătoare creștină, firesc ar fi să fie ținută doar de creștinii practicanți, de cei care înțeleg rostul sărbătorii. În caz contrar, nu se deosebește de o altă oarcare sărbătoare laică, fără specificul religios, de Taină și sfințitor.

Cu excepția unor mănăstiri mari din lumea ortodoxă, în care se săvârșesc două Liturghii Pascale – una în timpul nopții și una în timpul zilei, în toate bisericile ortodoxe Slujba Învierii se săvârșește noaptea. La Biserica „Sf. Mare Mucenic Dumitru” din Chișinău, Slujba Învierii va începe la ora 22.00. „Timp de aproximativ o oră și jumătate se lecturează din Cartea Faptele Apostolilor. Este un citeț care, în mijlocul bisericii, citește  din această carte biblică istoria propovăduirii evangheliei lui Hristos și a Tainei mormântului gol în întreaga lume”, spune preotul Andrei Rusu, transmite unica.md.

În jurul orei 23.30 va începe slujba miezonopticii. O slujbă de noapte, în cadrul căreea se lecturează un canon de rugăciune, specifică slujbei Învierii. Ulterior, din mijlocul bisericii se duce în altar Sfântul Epitaf, o pânză pe care este imprimat sau brodat chipul Mântuitorului Hristos, pus în mormânt. Astfel, epitaful, care a fost scos în mijlocul bisericii în Vinerea Mare, este dus pe Masa Sfântă din altar, unde va ședea până la Înălțarea Domnului la cer.

„Va urma cântarea pascală Învierea Ta Hristoase, Mântuitorului, îngerii o laudă în ceruri și pe noi pe pământ ne învrednicește cu inimă curată să Te slăvim. După ce se cântă în altar, de către slujitorii altarului, de trei ori, acest imn pascal, preotul cu lumânarea aprinsă de la flacăra candelei care stă pe sfântul prestol, invită creștinii să ia lumină. Cu lumânările aprinse, în procesiune, preoții împreună cu credincioșii, înconjoară de trei ori biserica, după care, în fața ușilor bisericii, cu multă bucurie se intonează imnul Hristos a înviat din morți, cu moartea pe moarte călcând și celor din morminte viață dăruindu-le. Preotul salută enoriașii cu „Hristos a înviat!”, iar ei răspund cu „Adevărat a înviat!”. Din acest moment începe Slujba propriu-zisă a Învierii, cu cântări de laudă și  de bucurie că Hristos a înviat din morți și ne dăruiește nouă viață veșnică. Prima slujbă e a Utreniei, după care se săvârșește Sfânta Liturghie, la care toți creștinii sunt invitați să se împărtășească cu Trupul și Sângele Mântuitorului Hristos”, menționează părintele.

După Sfânta Liturghie, preotul iese în curtea bisericii, unde sunt aranjate coșurile cu bucatele de dulce, pe care creștinii nu le-au consumat pe parcursul postului. Preotul le binecuvântează și le stropește cu apă sfințită. Apoi, enoriașii merg la casele lor și, împreună cu familia, se așează la masa de sărbătoare. Întâi gustă din bucatele binecuvântate de preot, după care și din celelalte pe care le-au pregătit. „Din care – contează foarte mult – nu au mâncat pe parcursul postului, care a durat 49 de zile. În cazul în care postul nu a fost ținut, acest ritual nu are sens. Atâta timp cât ai consumat întregul post bucate de frupt, nu ai ținut nici măcar ultima săptămână sau măcar câteva zile dinaintea Paștilui, care ar fi sensul să guști întâi din bucatele binecuvântate la biserică?” întrebă preotul Andrei Rusu.