18 septembrie 2019
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

DESCHIDERI ÎN SPAŢIUL LITURGIC CREŞTIN

11 februarie 2014 р. | Categorie: Noutăţi

Vasyl Baluh, decanul Facultăţii de Filozofie şi Teologie a Universităţii Naţionale „Yuri Fedkovyci” din Cernăuţi, a primit la începutul săptămânii distinşi oaspeţi din Suceava, înnobilaţi cu duhul dăruirii de carte. După cum a menţionat în cuvântul de salut, profesorii şi studenţii săi se mândresc cu istoria de 20 de ani a facultăţii, care este prima şi, deocamdată, unica de acest profil în Ucraina. Noi, românii, avem un prilej mai esenţial de mândrie, istoria acestei facultăţi pornind din sec. XIX, când, chiar de la inaugurare, cursurile au fost ţinute, paralel cu limba germană, şi în română (în timpul de faţă aici româna a început să fie predată ca limbă străină). Era una din cele mai prestigioase facultăţi de teologie ortodoxă din lume, cursurile fiind citite de profesori cu studii făcute în Grecia, Viena, Bonn, Munchen. În anul 1928, la Cernăuţi, a obţinut doctoratul cu specializarea în dogmatică şi istorie bisericească Dumitru Stăniloae, considerat unul dintre cei mai de seamă teologi ortodocşi şi gânditori creştini din lume. La Cernăuţi a studiat teologia şi Ciprian Porumbescu – cel care avea să încânte lumea prin magia sunetelor.

De aceea tânărul preot Gabriel Herea, paroh al Bisericii „Înălţarea Sfintei Cruci” din Pătrăţi, judeţul Suceava, (ctitorie a lui Ştefan cel Mare, înscrisă în tezaurul UNESCO) a ţinut să-şi prezinte noua sa carte anume la Cernăuţi, în capitala istorică a Bucovinei, în aula universitară unde se mai întrezăresc umbrele şi se aud paşii iluştrilor înaintaşi. Semnificaţia cultural-ştiinţifică a evenimentului a fost evidenţiată de Consulul General al României la Cernăuţi, dna Eleonora Moldovan, care a favorizat organizarea întâlnirii, mulţumindu-le gazdelor pentru primirea cordială şi rodnica colaborare desfăşurată cu instituţii similare din România. Cuvinte aparte de mulţumire au fost adresate autorului cărţii lansate şi echipei sale de susţinere – directorul general al Muzeului Bucovinei din Suceava, Constantin Emil Ursu, şi Monica Dejan de la aceeaşi instituţie, istoricul de artă, prof. universitar, dr. Tereza Sinigalia, jurnalişti.

Muzeului Bucovinei se datoreşte editarea acestui volum de excepţie, „Mesajul eshatologic al spaţiului liturgic creştin. Arhitectură şi icoană în Moldova secolelor XV-XVI”apărând într-un tiraj de 1000 de exemplare, în condiţii poligrafice excelente, bogat ilustrat. Menţionăm că preotul Gabriel Herea mai este autorul lucrării „Pelerinaj în spaţiul sacru bucovinean” (2010), colaborator permanent al revistei „Biserica din sufletul copilului”, fondatorul Muzeului „Casa preotului bucovinean” de pe lângă Biserica din Pătrăuţi. În succinta-i exegeză, prof. dr. Tereza Sinigalia, coordonatoarea lucrării, s-a oprit la cele mai importante segmente – simbolurile, echivalenţa dintre cuvânt şi imaginea sacră, realităţile artistice sub semnul „Biruinţei majore a lui Hristos asupra morţii”, perspectiva teologică a parcursului Creaţie-Mântuire-Veşnicie. Menţionând extinderea ariei cercetărilor şi noutatea absolută adusă de preotul G. Herea în literatura română teologică, profesorul i-a apreciat contribuţia la cercetarea istoriei artei bizantine. Accentuând că „arta creştină nu poate fi înţeleasă pe bucăţele”, autorul a mărturisit că pe parcursul cercetărilor a trăit drama graniţelor din sec. XX, a avut paradoxala revelaţie că în evul mediu informaţia cultural-religioasă circula mai rapid decât astăzi. Curios să-şi lărgească orizontul, el a confruntat exemplele din arta Moldovei medievale cu cele din cultura universală, a căutat să decodifice simbolurile din icoanele de acasă, foarte utile fiindu-i şi textele de rugăciune. Astfel, studenţii teologi din Cernăuţi, precum şi toţi cei dornici de a cerceta spaţiul liturgic creştin, au la îndemână o carte care deschide drumuri spre Poarta Cerului.

Maria TOACĂ

Fotografii de Nicolae Hauca