19 septembrie 2019
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

PROTESTATARII ÎŞI CONSOLIDEAZĂ REZISTENŢA

17 februarie 2014 р. | Categorie: Noutăţi

Se consolidează „Autoapărarea Maidanului”

Mai decepţionaţi decât demnitarii ajunşi pe scaun de ceară, sub care deja a treia lună arde focul aprins de revolta maselor protestatare, ar trebui să fie ghicitorii în cărţi şi cititorii în stele, precum şi alţi specialiştii din sfera ocultismului din Ucraina. Or, pe la începutul anului, aceştia ne-au prezis o perioadă mai calmă, fără revolte de amploare. De parcă ar face parte din suita lui V. Ianukovyci, ghicind viitorul apropiat la comanda administraţiei prezidenţiale, toţi într-un glas promiteau stabilitate economico-financiară relativă, admiţând doar demisia guvernului. Astrologii susţineau că ucrainenii vor continua să lupte activ pentru drepturile lor numai pe cale paşnică, iar puterea va ţine cont de voinţa poporului… Cât de precise le-au fost prognozele putem judeca după evenimentele sângeroase din ianuarie şi după faptul cum puterea se împotriveşte să cedeze în faţa cerinţelor opoziţiei, găsind diverse motive şi argumente, mai ales în privinţa inutilităţii reformei constituţionale. De aceea e greu să găsim surse de încredere referitoare la desfăşurarea în viitor a evenimentelor politice în Ucraina. Cert este că, deşi la 16 ianuarie au eliberat clădirea Administraţiei orăşeneşti Kyiv, oamenii Maidanului sunt decişi să reziste până la victoria finală şi nu vor să asculte de apelurile opoziţiei privind compromisurile. În momentul de faţă se organizează „Autoapărarea Maidanului” – o mişcare panucraineană obştească, detaşată de orice partid, care îşi pune scopul să apere integritatea Ucrainei şi libertăţile cetăţenilor, opunându-se „regimului criminal în funcţiune” până la înlăturarea definitivă a acestuia. În dispoziţia nr. 1 „Despre principiile de organizare a „Autoapărării maidanului”, semnată de deputatul Andrii Parubyi, se specifică că această formaţiune publică acţionează în baza autoorganizării benevole şi solidarităţii cetăţenilor, coordonându-şi activitatea cu Centrul de rezistenţă naţională a EuroMaidanului. La Kyiv deja 12 mii de oameni s-au încadrat în noua mişcare, care i-a amploare şi în regiuni. Printre obiectivele prioritare ale activiştilor se numără lupta cu fărădelegile şi corupţia cinovnicilor şi eliberarea de sub influenţa imperială a Kremlinului.

Iulia Tymoşenko se pronunţă contra tratativelor cu puterea

În ultimul timp a iscat mare senzaţie aşa-presupusa întâlnire dintre ex-premierul încarcerat Iu. Tymoşenko şi şeful administraţiei prezidenţiale Andrii Kliuev, cică pentru a discuta situaţia politică şi a pune împreună la cale ieşirea din criza acută. Au circulat nu numai zvonuri, ci şi ştiri din surse serioase. Dar însăşi Iu. Tymoşenko a făcut lumină în acest subiect nebulos. Atât deţinuta, cât şi avocatul ei Oleksandr Plahotniuk, dar şi Ihor Kolpaşcikov, şeful penitenciarului Kacianovski, au declarat că n-a avut loc o astfel de întâlnire. Contestând informaţia despre întâlnirea cu A. Kliuev, ex-premierul, într-un interviu acordat ziarului „Zerkalo nedeli”, a accentuat că ar fi de acord să se întâlnească cu Viktor Ianukovyci, dacă va da de el după ce va ieşi din puşcărie. Totodată, ea nu crede în eficienţa tratativelor purtate de opoziţie cu puterea, nici în formarea unei majorităţi democratice în Rada Supremă de astăzi, care „e structurată pe clanuri criminale, subordonate şefului statului”. Parlamentul, în componenţa-i actuală nu va vota contra lui V. Ianukovyci, deoarece businessul oligarhilor este îngemănat cu al „familiei” preşedintelui. De aceea Iu. Tymoşenko nu crede în perspectiva scindării oligarhilor din Partidul Regiunilor şi în lepădarea lor de V. Ianukovyci atât timp cât acela e în exerciţiul de şef al statului. Totodată, Iu. Tymoşenko susţine candidatura lui A. Iaţeniuk la postul de premier, în condiţiile revenirii la Constituţia din 2004 şi formării de către opoziţie a guvernului credibilităţii populare.

Reproşuri reciproce privind ameninţările

Liderul formaţiunii „Udar”, Vitali Klyciko, deşi nu se numără printre favoriţii Occidentului, după cum reiese din scandaloasa convorbire a demnitarului american cu ambasadorul SUA în Ucraina, totuşi prezintă un real pericol pentru actuala putere. El declară că administraţia preşedintelui îl presează să activizeze tratativele privind soluţionarea crizei şi să accepte condiţiile impuse. În caz contrar, susţine V. Klyciko, preşedintele ameninţă că va dizolva parlamentul. Exponenţii puterii îi sperie pe deputaţii opozanţi că, după dizolvarea Radei Supreme, ei îşi vor pierde imunitatea şi vor ajunge după gratii „nu în faţa microfonului pe Maidan”. Cică astfel de intimidări răsună deschis, fără menajamente. Întrebat dacă printre cei care-l ameninţă se află actualul şef al administraţiei prezidenţiale, Andrii Kliuev şi primul său adjunct Andrii Portnov, liderul „Udarului” a răspuns: „…şi aceştia, de asemenea”. La rândul său, A. Portnov se plânge că este în permanenţă frustrat de V. Klyciko, drept că n-a concretizat ce pericol îl paşte. Mult mai reale sunt persecuţiile asupra activiştilor AutoMaidanului. Cei spitalizaţi cu vătămări grave au început să fie externaţi din spitale, medicii fiind impuşi să confirme însănătoşirea lor după expirarea termenului de 21 de zile. În caz contrar, prelungirea tratamentului poate servi ca argument în instanţele de judecată contra celora care le-au pricinuit leziuni corporale.

Cine pe cine hrăneşte

E un adevăr verificat de viaţă că multe neînţelegeri, care provoacă destrămarea familiei, încep de la discuţii de tipul: cine mai mult câştigă, cine pe cine întreţine. La fel se întâmplă şi cu ţările mari. Nemulţumirea ajunsă la cote maxime că o republică hrăneşte pe alta a fost una din cauzele ruinării imperiului sovietic. În ultimul timp şi în Ucraina s-au ridicat voci revoltătoare că cei mai mulţi cetăţeni, îndeosebi din regiunile estice, muncesc şi hrănesc ţara, iar alţii îşi fac de cap pe Maidan. Datele mediatizate recent de publicaţia „Investgazeta” vin să conteste aceste insinuări. Din ratingul regiunilor Ucrainei privind mijloacele decontate în bugetul de stat şi cele primite din buget (cu luarea în consideraţie a numărului populaţiei din teritoriul respectiv) reiese că nu numai regiunile estice hrănesc ţara. Din primele zece, în ordine consecutivă fac parte: Poltava, Harkiv, Dnepropetrovsk, Sumî, Cerkasî, Lviv, Rivne, Jitomir, Cernăuţi, Hmelniţki. Republica Autonomă Crimeea e pe locul al 18-lea, regiunile Doneţk şi Lugansk – pe locurile 20 şi 21. Cele mai mari dotaţii primesc regiunea Transcarpatică şi oraşul Kyiv. Datele respective reflectă situaţia din prima jumătate a anului 2013.

Perspectiva europeană se îndepărtează,

vizele Schengen se scumpesc

Viitorul în care Ucraina poate deveni membră a Uniunii Europene s-a îndepărtat şi e destul de incert. Potrivit comisarului european Jose Manuel Barroso, EU şi ţările membre deocamdată nu sunt dispuse să examineze obiectivul aderării, ci doar semnarea Acordului de asociere, ceea ce presupune un parcurs mai îndelungat. Totuşi, scopul rămâne acelaşi – Ucraina trebuie să devină membră a UE cu drepturi depline, însă la etapa actuală e vorba numai de asocierea politică şi integrarea economică. Firmele care acordă susţinere cetăţenilor ucraineni la primirea vizelor Schengen s-au orientat operativ, profitând de criza politică din ţară. Ele şi-au majorat prompt, de circa trei ori, tarifele pentru servicii şi nici nu se sinchisesc să recunoască că s-au grăbit să se pricopsească pe seama sporirii clienţilor. Bunăoară, pachetul de servicii care până nu demult costa 150 euro, acum a ajuns la 240-260 euro. Fluxul de ucraineni care se îndreaptă, bunăoară, spre Polonia în ultimele două luni a crescut de câteva ori. Şi Rusia aşteaptă valuri de emigranţi, preşedintele fondului „Migraţiunea sec. XXI” declarând că în Federaţia Rusă pot năvăli până la şapte milioane de emigranţi din Ucraina.

Maria TOACĂ

Surse: Tvi.ua; Gazeta.ua; 24tv.ua; NEWS ru.ua