MĂRŢIŞORUL ÎNDOLIAT NU TREBUIA NEAPĂRAT AMÂNAT

1 martie 2014 р. | Categorie: Noutăţi

Joi, la 27 februarie, prezidiul Societăţii pentru Cultura Românească „Mihai Eminescu” şi-a anunţat decizia colectivă despre anularea tradiţionalului Festival „Mărţişor”. E pentru prima dată în ultimii 20 de ani când nu ne adună la Cernăuţi unul din cele mai vechi şi frumoase simboluri ale neamului românesc. E de la sine înţeles că în situaţia actuală, când ţara îşi deplânge eroii, când totul în jur sângerează, nu e cazul de petreceri şi cele câteva zile de doliu, declarate oficial, nu pot potoli durerea oamenilor de bună credinţă. Acest moment a fost evidenţiat în Adresarea Societăţii Jurnaliştilor Români Independenţi din regiunea Cernăuţi către conducerea Societăţii „Mihai Eminescu”, în calitate de organizatoare, şi către colectivele participante la festival. Îmi pare rău că Adresarea în care se propunea ca veselia să fie lăsată pentru timpuri mai bune şi să întregească programul artistic cu poezii patriotice, balade şi doine, care sunt expresia vie a durerilor şi speranţelor noastre, n-a fost luată în seamă de liderii Societăţii „Mihai Eminescu”. Doar textul ei a fost postat pe site-ul „Zorilor Bucovinei” încă la 21 februarie, fiind preluat şi de alte bloguri. Astfel, admitem că apelul nostru a ajuns la organizatori, mai ales că, doar cu o oră înainte de şedinţa prezidiului, m-am întâlnit cu un membru al acestuia şi l-am sensibilizat în privinţa variantei desfăşurării unui Mărţişor îndoliat. E părerea mea personală că Mărţişorul îndoliat putea să nu fie anulat, dacă se convenea cu participanţii în privinţa unui repertoriu adecvat momentului. Cu atât mai mult, cu cât în ultimii ani s-a cam uitat de folclorul nostru autentic şi costumul naţional veritabil, organizatorii spectacolelor acceptând tacit kitsch-ul. Mărţişorul din această primăvară ne-ar fi putut readuce autenticitatea şi demnitatea portului naţional românesc, punând în valoare austeritatea costumelor purtate la mari sărbători de străbunii noştri, care se manifesta în alb şi negru, unica podoabă fiind brâiele tricolore, după cum s-a subtilizat în Adresarea Societăţii Jurnaliştilor Români Independenţi din regiunea Cernăuţi. Dar glasul nostru n-a fost auzit, căci e mai uşor să se anuleze decât să se organizeze o manifestare care să ne reprezinte ca naţiune ce-şi cinsteşte tradiţiile şi îşi promovează valorile nu numai în sânul familiei, aşa cum suntem sfătuiţi de liderii Societăţii „Mihai Eminescu”.

Vor salva miliardele lui Ianukovyci bugetul Ucrainei?

Premierul proaspăt ales, Arseni Iaţeniuk, a declarat că nu va exclude din start măsurile populiste şi că actualul guvern este condamnat la „sinucidere”. Vistieria statului este goală, au dispărut fără de urmă 37 miliarde de dolari luate de regimul lui Ianukovyci sub formă de credite. În ultimii patru ani Ucraina a fost jefuită de vârfurile puterii, averea lui V. Ianukovyci fiind estimată de fostul consilier pentru economie al Cabinetului de Miniştri, Andres Aslung, la 12 miliarde de dolari. Pentru a întoarce ţării măcar o parte din miliardele furate, noul guvern va avea nevoie de ajutorul internaţional. Guvernul Elveţiei, bunăoară, a anunţat că va îngheţa conturile legate de familia fostului preşedinte ucrainean. Consiliul Federal, bunăoară, a sensibilizat băncile elveţiene să manifeste maximă vigilenţă în privinţa conturilor ucrainenilor. În Austria au fost blocate, pe o perioadă nedefinită, conturile bancare a 18 cetăţeni ucraineni. O dezvăluire şocantă a făcut şi Federaţia patronilor din Ucraina, conform căreia jumătate din veniturile businessmenilor intra în buzunarele înalţilor demnitari. Mita ajungea la 160 de miliarde anual.

În componenţa noului guvern al Ucraineni a intrat un cernăuţean

Noul guvern ucrainean a fost format din reprezentanţi ai partidelor „Batkivşcyna”, „Svoboda” şi lideri înaintaţi de EuroMaidan. Printre aceştia se află şi bucovineanul Maxim Burbak, din partea „Batkivşcynei”, desemnat la postul de ministru al infrastructurii. Fracţiunea parlamentară „Udar” n-a intrat în componenţa guvernului, liderul ei, Vitali Klyciko având intenţia să-şi înregistreze candidatura la alegerile prezidenţiale care vor avea loc la 25 mai. Componenţa guvernului lui Arseni Iaţeniuk, şi el originar din Cernăuţi, este următoarea:

Vitali Iarema – prim vicepremier (responsabil de forţele de interne şi organele de drept)

Boris Tarasiuk – prim vicepremier (responsabil de integrarea europeană)

Volodymyr Grosman – prim vicepremier pentru politica regională

Oleksandr Sici – vicepremier

Pavlo Petrenko – ministrul justiţiei

Oleksandr Şlapak – ministrul finanţelor

Pavlo Şeremet – ministrul economiei

Serhii Kvit – ministrul învăţământului

Ludmila Denisova – ministrul pentru politica socială

Andrii Mohnyk – ministrul ecologiei

Evhen Nişciuk – ministrul culturii

Ostap Semerak – ministrul Cabinetului de Miniştri

Oleg Musii – ministrul sănătăţii

Iuri Prodan – ministrul energeticii

Dmytro Bulatov –tineret şi sport

Arsen Avakov – ministrul de interne

Ihor Şvaika –politica agrară

Maxim Burbak – infrastructură

La propunerea preşedintelui Radei Supreme, Oleksandr Turcinov, care îndeplineşte şi funcţia de şef al statului, parlamentul l-a votat pe Ihor Teniuh în funcţia de ministru al apărării şi pe Andrii Deşcyţea – ministrul afacerilor externe.

Toate candidaturile, inclusiv a premierului, au fost propuse cu acceptarea liderilor Euromaidanului, deşi nu putem spune că toţi activiştii încuviinţează fără rezerve componenţa noului guvern, care, după cum au declarat ei, va fi ţinut sub control permanent.

Maria Toacă