„Suntem pe punctul de a ne întoarce în Europa anilor ’30”. Apel comun al intelectualilor europeni

11 decembrie 2023 р. | Categorie: Politic

„Suntem pe punctul de a ne întoarce în Europa anilor ’30”. Apel comun al intelectualilor europeni

LUNI, 11 DECEMBRIE 2023,— GRUPUL ANALISTILOR EUROPENI DE SECURITATE

Auzim sunete de alarmă.

Pentru că trupele ucrainene luptă pe front fără a avea suficiente arme pentru a duce un lung război de uzură. Și, în același timp, Rusia crește producția de arme; Europa nu își îndeplinește promisiunile privind furnizarea de muniție pentru Forțele Armate; iar din Statele Unite, în vederea alegerilor viitoare, există amenințări cu oprirea ajutorului militar.

Pe acest fond, există cei care consideră că cea mai bună opțiune este de a forța Ucraina să facă concesii și să pună capăt războiului.

Așadar, astăzi, noi - analiștii care lucrează pe probleme de securitate europeană de mulți ani - ne adresăm cetățenilor Europei și liderilor acestora cu un apel important.

Abandonarea Ucrainei va face Europa teribil de vulnerabilă. Nu ne vom întoarce în Europa în 2021.În schimb, vom reveni într-o stare de pericol permanent.

Pierderea protecției oferite în prezent de Ucraina va slăbi profund Europa și, în același timp, va duce la o pierdere a încrederii reciproce între statele europene. În schimb, imperiul rus reînnoit cu care ne confruntăm va fi încurajat de demonstrația că poate fi întărit prin agresiune. Aceasta ar însemna o întoarcere în Europa anilor 1930.

Dar decizia de a părăsi Ucraina nu este inevitabilă.

Europa are resursele economice pentru a face față Rusiei. Este nevoie urgentă de o mobilizare industrială coordonată pentru a furniza mai multe arme și muniție Ucrainei – și în cele din urmă pentru a depăși Rusia în producție.

UE a arătat recent cât de reușită poate fi atunci când și-a pus resursele în comun pentru a procura în comun vaccinuri împotriva COVID-19. În 2021, a semnat contracte în valoare de 71 de miliarde de euro, furnizând până la 4,6 miliarde de doze. Acest exemplu ar trebui urmat astăzi. Astfel, Rusia și susținătorii săi vor înțelege, de asemenea, că UE are și stabilitate și putere.

Dacă nu facem eforturi în materie de arme astăzi, va trebui să facem acest lucru mâine și – dacă Rusia își atinge obiectivele în Ucraina – va trebui să facem acest lucru în condiții mult mai dificile și amenințătoare. Acest lucru va însemna o pierdere de timp prețios.

În schimb, dacă ne vom dedica pe deplin garantării unui viitor european pentru ucraineni, Rusia nu se va putea opune nouă. Puterea Rusiei se bazează în mare măsură pe indecizia noastră.

În discursurile sale cunoscute sub numele de Filipici, vechiul orator Demostene i-a îndemnat pe atenieni să nu rămână pasivi în fața expansionismului regelui Filip al II-lea al Macedoniei. El i-a îndemnat să-i sprijine pe cei atacați de macedoneni și să reziste făcând arme și mobilizând toată Grecia.

Pentru Demostene era în joc supraviețuirea Greciei, a orașelor libere și democratice. Pentru noi, miza este la fel de existențială. Supraviețuirea unei Europe libere și democratice depinde de victoria Ucrainei.

Scrisoarea a fost publicată simultan în mai multe publicații europene

Părerile și opiniile exprimate aici sunt cele ale semnatarilor și nu reflectă neapărat punctele de vedere sau pozițiile organizațiilor pe care le reprezintă.

Co-autorii scrisorii (semnăturile sunt în limba engleză, în ordine alfabetică):

Félix Arteaga, analist principal, Institutul Regal Elcano (Spania)

Sven Biscop, director al Programului Europa în lume, Institutul Egmont și profesor la Universitatea Ghent (Belgia)

Carmen Claudín, cercetător principal asociat, Centrul pentru Afaceri Internaționale din Barcelona (Spania)

Alyona Getmanciuk, fondator și director al Centrului Noua Europă (Ucraina)

Justyna Gotkowska, director adjunct al Centrului pentru Studii Orientale (Polonia)

Pierre Haroche, lector în securitate internațională, Universitatea Queen Mary din Londra și cercetător asociat, Institutul Jacques Delors (Franța)

François Heisbourg, consilier special pentru Europa, Institutul Internațional de Studii Strategice (Luxemburg)

Niklas Helwig, cercetător principal, Institutul finlandez de afaceri internaționale (Finlanda)

Juha Jokela, director al programului UE, Institutul finlandez de afaceri internaționale (Finlanda)

Tyyne Karjalainen, cercetător, Institutul finlandez de afaceri internaționale (Finlanda)

Ronja Kempin, Senior Fellow, Institutul German pentru Afaceri Internaționale și de Securitate (Germania)

Alena Kudzko, vicepreședinte pentru politică și programare, GLOBSEC (Slovacia)

Nona Mikhelidze, Senior Fellow, Istituto Affari Internazionali (Italia)

Kristi Raik, director adjunct și șef al programului de politică externă, Centrul Internațional pentru Apărare și Securitate (Estonia)

Benjamin Tallis, cercetător principal, Consiliul German pentru Relații Externe (Germania)

Élie Tenenbaum, director al Centrului de Studii de Securitate, Institutul Francez de Relații Internaționale (Franța)

Nathalie Tocci, director al Istituto Affari Internazionali (Italia)

Anna Wieslander, președinte al Institutului pentru Politică de Securitate și Dezvoltare (Suedia)

Pawel Zerka, Senior Policy Fellow, Consiliul European pentru Relații Externe (Polonia)

Zorile Bucovinei cu referire la Evropeiska pravda