10 august 2020
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

CANCELARUL GERMAN ÎI CERE LUI PUTIN SĂ RESPECTE INTEGRITATEA TERITORIALĂ A UCRAINEI

3 martie 2014 р. | Categorie: Noutăţi

Primăvara a sosit cu mari nelinişti nu numai pentru poporul Ucrainei, aflat în epicentrul conflictelor dintre marile puteri ale lumii, ci pentru întreaga Europă. Or, după ce Vladimir Putin a primit acordul parlamentului rus de a folosi forţa militară în Crimeea, nu mai poate fi vorba de un război rece şi informaţional. La 1 martie Consiliul Federaţiei Ruse, Camera superioară a Parlamentului a aprobat solicitarea preşedintelui V. Putin pentru o eventuală intervenţie militară în Crimeea, ceea ce înseamnă că Ucraina se află în stare de război cu Rusia.

Duminică, 2 martie, Rada Supremă a Ucrainei a adoptat o declaraţie cu privire la situaţia din Crimeea, în care se subliniază despre inadmisibilitatea pretenţiilor teritoriale faţă de Ucraina şi se cere preşedintelui Rusiei să nu recurgă la introducerea forţelor armate ale FR. Adresarea, care exprimă voinţa şi unitatea poporului ucrainean – cetăţeni de toate naţionalităţile – a fost votată de 318 deputaţi. În ea se stipulează că Republica Autonomă Crimeea este parte inseparabilă a statului ucrainean, pe teritoriul căreia acţionează Constituţia şi legile Ucrainei. Excluderea oricăror pretenţii teritoriale este fixată şi garantată de Memorandumul de la Budapesta, 1994 şi Tratatul de prietenie cu FR din 1997.

Aceste cerinţe au răsunat şi din partea cancelarului german Angela Merkel în conversaţia telefonică avută cu preşedintele rus duminică seară. După cum a anunţat guvernul german, Putin a căzut de acord în privinţa propunerii Angelei Merkel de a crea un „grup de contact” pentru demararea dialogului politic asupra situaţiei din Crimeea, sub egida OSCE. Totodată, cancelarul i-a reproşat că a încălcat dreptul internaţional prin intervenţia inacceptabilă în Ucraina, îndeosebi a Memorandului de la Budapesta, cerându-i să respecte integritatea teritorială a Ucrainei.

Poziţia conducerii României

În legătură cu situaţia din Ucraina şi decizia parlamentului rus de a permite intervenţia militară în Crimeea, preşedintele Traian Băsescu a făcut o declaraţie. În mesajul său se accentuează că România este deschisă spre colaborare cu noua putere și consideră că orice prezenţă a trupelor FR pe teritoriul Ucrainei, fără acordul acesteia şi în afara acordurilor bilaterale şi a notificărilor ucrainene deja existente, poate fi considerată o agresiune la adresa Ucrainei”. În ceea ce priveşte protejarea minorităţilor naţionale, preşedintele României consideră că aplicarea fermă a normelor internaţionale şi a bunelor practici în domeniu reprezintă singurul izvor de reglementare a drepturilor minorităţilor naţionale şi trebuie să reprezinte o obligaţie a fiecărui stat, dar nu motivul unei intervenţii armate externe.

Parlamentarii şi-au redus din privilegii

Premierul Arseni Iaţeniuk a anunţat aplicarea unui regim auster de economie care îi vizează, în primul rând, pe cinovnici, iar parlamentarii au votat proiectul de lege nr. 1075 care prevede schimbări la statutul deputaţilor Radei Supreme. Pentru anularea şi reducerea unor înlesniri de care se bucurau deputaţii poporului de toate legislaturile au fost date 301 de voturi. Astfel, nu va fi inclusă în vechimea de muncă perioada când foştii deputaţi se află în disponibilitate din cauză că nu-şi găsesc un serviciu echivalent cu cel precedent, deputaţii nu vor beneficia de ajutoare materiale (în mărime de două salarii) pentru întremarea sănătăţii, nu vor primi o sumă de 12 salarii la ieşirea la pensie, nu li se va oferi apartamente, ci recompense lunare pentru plata chiriei celor cu domiciliul la 30 kilometri de Kyiv. În lege sunt stipulate şi alte limitări privind înlesnirile aleşilor poporului.

Veto pe decizia parlamentului privind abrogarea legii limbilor

Am avut destule motive să ne convingem că Legea cu privire la principiile politicii de stat în domeniul limbilor, adoptată la 5 iunie 2012 de Rada Supremă a Ucrainei, a avut drept scop favorizarea unei singure minorităţi. În ţinutul nostru, bunăoară, aplicarea principiilor acestei legi era împiedicată prin toate mijloacele de autorităţi, deputaţii din localităţile româneşti fiind intimidaţi prin diverse metode camuflate să n-o voteze. Abrogarea ei la 23 februarie a.c., însă, a generat nemulţumiri şi valuri de revoltă îndeosebi în regiunile estice şi sudul Ucrainei, unde populaţia rusofonă formează marea majoritate. Dar şi alte minorităţi s-au arătat îngrijorate de faptul că noua putere a început cu abrogarea acestei legi, în loc să-şi concentreze atenţia la priorităţile economice şi sociale. Şeful MAE al Poloniei, de exemplu, a declarat că consideră drept o greşeală abrogarea Legii cu privire la principiile politicii de stat în domeniul limbilor în Ucraina. La 1 martie, preşedintele interimar Oleksandr Turcinov a pus veto pe decizia Radei Supreme privind anularea acestei legi, până la înlocuirea ei cu una nouă. Astfel, formal statutul oficial al limbii române rămâne încă în vigoare în localităţile unde a fost adoptat. Însă, mai important decât toate este să avem acest statut în inimi şi să-l promovăm neclintit în viaţă.

Maria Toacă