Deocamdată,
după cum comunică Interfax, V. Ianukovyci n-a cerut azil politic în Rusia, pe
care îl poate primi oficial după adresarea unei cereri în scris. În schimb,
prin gura lui Vitali Ciurkin, reprezentantului rus în ONU, preşedintele
ucrainean lipsit de orice împuterniciri a cerut lui Putin introducerea forţelor
armate în Ucraina, chipurile, pentru restaurarea ordinii şi apărarea
drepturilor omului. În timp ce liderii europeni fac demersuri pentru
detensionarea conflictului, demararea unui dialog politic şi evitarea confruntărilor
sângeroase, cel care a jurat credinţă poporului Ucrainei cheamă la război.
După cum am mai comunicat, Consiliul Federaţiei Ruse a aprobat în unanimitate solicitarea lui Vl. Putin pentru folosirea forţei militare în Crimeea. În organul legislativ care i-a dat mandat preşedintelui rus pentru agresiunea militară fac parte opt membri originari din Ucraina. Bunăoară, spicherul Valentina Matvienko, cea care a susţinut informaţia eronată că există jertfe din partea cetăţenilor ruşi pe teritoriul Ucrainei, s-a născut la Şepitovka, regiunea Hmelniţki, şi-a făcut studiile la Cerkasî. Nikolai Rîjkov, premierul reformator din perioada perestroicii gorbacioviste, este din Donbas, Iuri Biriukov din Lviv, alţi trei şi-au făcut cariera militară în perioada Uniunii Sovietice, unul provine din regiunea Nikolaev. Şi toţi ca unul susţin că în Ucraina bântuie ciuma nazistă. Amintim că în perioada sovietică Ucraina a dat Kremlinului trei secretari general ai p.c.u.s. – Hruşciov, Brejnev şi Cernenko, însă liderii partidului comunist s-au dovedit a fi mai mari patrioţi ai Ucrainei, decât „democraţii” de astăzi.
Din regiunile estice ale Ucrainei şi de pe peninsula Crimeea ajung la noi informaţii contradictorii şi tot mai alarmante. O veste ce ne face să respirăm mai uşurat ne vine de la premierul Arseni Iaţeniuk, care s-a exprimat la întâlnirea cu businessmenii (Kyiv, luni 3 martie) că faza cea mai acută a crizei ucraineano-ruse a fost depăşită. „Sper ca asigurarea premierului rus, Dmitri Medvediev că n-a fost luată hotărârea privind intervenţia armată în Crimeea să corespundă realităţii. Sunt convins că pe teritoriile regiunilor estice contingentul militar rus nu va intra”, a spus premierul ucrainean. Tot luni seara, comandamentul Flotei ruse din Marea Neagră a negat informaţiile conform cărora ar fi dat un ultimatum unităţilor militare ucrainene din Crimeea până marţi dimineaţă la ora locală 05:00 pentru a se preda, în caz contrar urmând a fi ţinta unui atac. Agenţia de presă Interfax, potrivit căreia Alexander Vitko, comandantul Flotei ruse din Marea Neagră, a emis ultimatumul, ulterior a citat un reprezentant al conducerii Flotei militare ruse, potrivit căruia nu este prevăzută nicio acţiune militară în Crimeea şi că acest scenariu ''reprezintă un nonsens absolut''. Luni grăniceri ucraineni au anunţat că militari ruşi continuau să debarce în număr mare în Crimeea, încălcând acordurile internaţionale. În ultimele 24 de ore, zece elicoptere de luptă şi opt avioane de transport ruseşti au aterizat în Crimeea, fără ca Ucraina să fie informată, contrar acordurilor între cele două ţări cu privire la statutul Flotei ruse din Marea Neagră, staţionate în Crimeea. În ultimele ore s-au intensificat demersurile politice şi diplomatice pentru detensionarea crizei şi rezolvarea ei pe cale paşnică. Preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a anunţat luni seară convocarea pentru joi a unei reuniuni extraordinare a şefilor de stat şi de guvern din UE pentru discutarea situaţiei din Ucraina. Reuniţi de urgenţă la Bruxelles, miniştrii de externe din UE au căzut de acord să ia în considerare adoptarea de sancţiuni contra Rusiei dacă aceasta nu acţionează pentru revenirea la normal a situaţiei din Crimeea. De asemenea, ei au salutat decizia guvernului de la Kiev de a anula suspendarea procesului de asociere politică şi economică. Totodată, ţările membre ale G7 au decis să-şi suspende participarea la pregătirea summit-ului G8 (G7 şi Rusia) de la Soci (Rusia) şi i-au cerut Moscovei să înceapă negocieri directe cu Ucraina pentru depăşirea crizei privind Crimeea.
Maria TOACĂ
Foto: joyreactor.cc