Suntem privilegiați de Pronia Cerească să-l avem reper și că dăinuim ca neam prin Eminescu. Românii din Cernăuți l-au omagiat pe Eminescu. Ce păcat că nu așa cum și-a dorit Poetul – Uniți!

Suntem privilegiați de Pronia Cerească să-l avem reper și că dăinuim ca neam prin Eminescu.  Românii din Cernăuți l-au omagiat pe Eminescu. Ce păcat că nu așa cum și-a dorit Poetul – Uniți!

S-au împlinit 174 de ani de la  nașterea celui mai frumos suflet poetic românesc şi a celei mai înalte conştiinţe a neamului nostru românesc - Mihai Eminescu.

Adunați în jurul președintelui Vasile Bâcu, a vicepreședintelui Nicolae Șapcă, a dnei Elena Tărâțeanu, directoarea viitorului Muzeu ”Mihai Eminescu”, diplomaților români de la Consulatul General al României la Cernăuți - consulului general de carieră Laurențiu Ciocan, ministrului plenipotențiar Nicolae Dan Constantin, referentului principal Florin Stan, care l-au troienit cu drag cu alese cuvinte pe Poetul Nepereche, fără fățărnicie și ipocrizie, pocloane până la pământ, fără cuvinte elogioase până la cer, cu mai multă sinceritate și modestie, pe o cărare de dor românesc, bătută cu florile recunoștinței, ne-am plecat sufletul cu pietate la cele două repere ce ne mențin și ne perpetuă spiritualitatea – Bustul Luceafărului poeziei românești  din curtea Casei lui Aron Pumnul, iubitul dascăl al lui Eminescu, și monumentul Poetului din centrul străvechiului oraș de pe Prut - Cernăuțiului, legendara și frumoasa ctitorie a lui Alexandru cel Bun, unde  membrii Corului Regional ”Armonia”, dirijați de maestrul Dumitru Caulea, ne-au purtat pe undele sublime ale liricii eminesciene.

Asigurându-ne de tot sprijinul  României, Consulatului General al României la Cernăuți, dl Laurențiu Ciocan, consul general de carieră, a specificat că nu e întâmplător  faptul că data de naștere a poetului Mihai Eminescu (1850-1889)  coincide cu  sărbătoarea Ziua Culturii Naţionale, decretată  prin Lege  de Parlamentul României, astfel suntem ”Mai privilegiați că-l avem pe Eminescu”, după cum a constatat și dl ministru plenipotențiar Nicolae-Dan Constantin la bustul Poetului din curtea Casei-muzeu  a iubitului său dascăl, Aron Pummnul, deși nu suntem în stare să-i păstrăm cum se cuvine casa, devenită simbol al românismului în această parte de Țară încărcată de istorie. Ce-i drept, dna directoare Elena-Vântu Tărâțeanu, care de peste 20 de ani adună fonduri pentru viitorul Muzeu ”Mihai Eminescu”, ține mereu poarta deschisă pentru toți vizitatorii împreună cu fiica Cristina, președinta Asociației ”Casa Limbii Române, e optimistă, că își va vedea visul realizat și Muzeul își va deschide ușile.

La 15 ianuarie, la Cernăuţi, iubirea față de Eminescu, Poetul nostru Național, n-a vălurat, ca de obicei,  cu o mare de flori, o mână de oameni s-au adunat la bustul Poetului din curtea casei dascălului său iubit Aron Pumnul, majoritatea maturi și vârstnici. Se pare că tinerii de azi au alte predilecții, nu-i preocupă trecutul, istoria, fapt sesizat și de dl Nicolae-Dan Constantin, care a evocat momente de la întâlnirea poeților români bucovineni cu elevii de la Liceul ”Mihai Eminescu” din Carapciu,  când aceștia, după ce au cântat, au părăsit sala, nu i-a mai interesat poezia… De fapt, punând mâna pe inimă, acest lucru se întâmplă la mai toate manifestările noastre culturale – tinerii cântă, joacă, apoi, o dată cu scena, părăsesc și sala.

Cu dor de Eminescu, însoțiți de dl Ion Ignat, directorul Liceului nr 6 „Alexandru cel Bun” din vechea urbe,  au fost prezenți la omagierea Luceafărului la  Cernăuți, profesori de la Colegiul ”Unirea” din Focșani, cu care instituția are legături de parteneriat, de asemenea, reprezentanți ai primăriei din Focșani.

Adevărul e că nu există iubire mai mare și mai sinceră pentru Eminescu decât în dulcea lui Bucovină - ”Cea mai veche și mai frumoasă  parte din trupul Moldovei”,  unde Luceafărul poeziei românești se înalţă cu dorul românului înstrăinat. Aici, în Betleemul prunciei celui mai mare Poet român, pe care l-a zămislit vreodată pământul vechii Dacii, iubirea pentru Luceafăr vibrează în unison cu trăirile şi dorurile eminesciene. Or, un popor nu poate trăi fără simboluri, fără speranţă în ziua de mâine.

De altfel, noi, românii din dulcea lui Bucovină, rupţi de pământ şi de neam, regăsim în creaţia Marelui Geniu tot ce-au lăsat spre dăinuire vrednicii noştri predecesori – în primul rând, Limba, fără de care un popor piere, nu are viitor. Or, un neam supravieţuieşte nu doar prin istoria sa, ci prin limba, creaţiile sale. Noi, supravieţuim prin Eminescu. Gloria geniului eminescian poate n-ar fi atât de semnificativă dacă Poetul n-ar fi luat parte, de peste veac, la tragedia poporului românesc, scria Eliade, adevăr foarte actual. Mihai Eminescu a dorit să-i vadă pe români uniți. Însă, mai dezbinată, mai divizată ca acum n-a fost nicicând societatea românească din nordul istoric al Bucovinei. Nu ne unesc nici durerile, nici problemele ce ca tăvălugul dau buzna peste noi, românii, nici nesiguranţa zilei de mâine, când ne putem pierde și Sufletul – Limba Română. Nu ne-a unit pandemia, nici sângerosul război, nici faptul că majoritatea suntem cu un picior în groapă și altul pe pământ, nu ne-a unit nici Eminescu, am rămas cum am fost, cu sefletele cernite de răutate și invidie,  nici nu dorim să fim altfel.

Urmează, deci, să-i urmăm chemarea – „Unirea românilor este visul meu de fier”, spunea Eminescu, căci nu dezbinaţi a dorit să ne vadă Eminescu, ci uniţi într-un singur crez şi ideal – cel al iubirii de Patrie, de Neam. La unire, precum dorea Poetul, a chemat și jurnalista Felicia Toma, administratoare a portalului ”Zorile Bucovinei”.

După depunerile de flori la monumentul poetului din centrul Cernăuțiului, la care a participat și Iulia Hrițcu-Andrieș, adjunct al șefului ARS, însoțită de o întreagă echipă,  manifestarea de omagiere a Luceafărului a continuat pe aceeași undă emoționantă la Palatul Național al românilor din Cernăuți cu  mesajul consulului general de carieră, dl Laurențiu Ciocan, prelegerile poeților Vasile Bâcu și Nicolae Șapcă, publicistei Maria Toacă, directoarei Elena-Vântu Tărâțeanu, prin vocile măiestre ale interpreților Carolina Jitaru, Victoria Costinean, Nicolae Mintencu, încheindu-se cu vizionarea filmului „Eminescu și Cernăuții”, documentar realizat de Mihai Grosu, premiat la un festival de filme din India.

Astfel, aici, în dulcea lui Bucovină, ”Raiul Moldovei”, de unde Poetului i-au crescut aripile astrale ale poeziei, precum şi pe întreaga planetă, românii trăiesc clipe sublime de cuminicare cu sufletul eminescian întru înălţarea spiritului românesc şi unirea lui cu Eminescu. Deci, fiindcă suntem privilegiați de Pronia Cerească să-l avem reper și că dăinuim ca neam prin Eminescu, urmează să fim demni de el.

Felicia Nichita-Toma, Zorile Bucovinei, Cernăuți