Mai
mulţi cetăţeni români, au organizat, săptămâna
precedentă, în faţa Ambasadei Ucrainei, la Bucureşti, un protest paşnic,
în timpul căruia şi-au exprimat, alături de întreaga comunitate internaţională, îngrijorarea faţă de tensionarea
evenimentelor din Crimeea, care, conform jurnaliştilor prezenţi pe peninsulă,
în ultimul timp se intensifică, militarii ruşi intenţionând să provoace
incidente. Ce-i prezenţi la mitingul din
capitala Patriei noastre istorice au comemorat victimele tragediei din centrul
Kyivului.
În
regiunile estice ale Ucrainei – Harkiv, Doneţk, Lugansk, Zaporija etc. –
continuă încă protestele ambelor tabere – şi celei proruse, şi celei
proeuropene. Astfel, la Doneţk, proruşii au luat cu asalt sediul Administraţiei
Regionale şi adună semnături pentru federalizarea Ucrainei, iar cei proeuropeni
au scandat lozinci privind unitatea poporului ucrainean, dorind pace şi linişte
în ţară şi retragerea trupelor ruse la locul lor de dislocare. Bunăoară, un
vârstnic a spus că susţinătorii proruşi sunt „o mică minoritate de idioţi”, iar
un student al Academiei de miliţie a declarat că doreşte ca Ucraina să fie
unită şi să nu fie atacată de trupe militare străine.
Convorbirile
pentru detensionarea situaţiei din Crimeea continuă. Însă, spre regret, încă n-au adus la un
rezultat pozitiv. John Kerry, secretarul de stat american, a avut o întrevedere
cu S. Lavrov, ministrul de externe rus, cerându-i Rusiei să-şi retragă forţele
armate din Crimeea şi să accepte monitorizarea internaţională a situaţiei din
Ucraina, nereuşind însă să-l convingă ca Rusia să recunoască guvernul de la
Kyiv. De aceea poziţia SUA nu s-a schimbat, rămânând aceeaşi ca şi a Europei,
ea fiind discutată în cadrul întâlnirii celor 28 de miniştri de externe ai
statelor Uniunii Europene. „Intervenţia Rusiei a generat ca întreaga lume să se
unească în susţinerea Ucrainei. Statele Unite nu vor permite ca încălcarea
suveranităţii Ucrainei să rămână nepedepsită”, a specificat vorbitorul,
adăugând că SUA va plasa 6 noi avioane de luptă F-15 în scopul operaţiei NATO
din Marea Baltică.
După cum a sensibilizat şi Angela Merkel, cancelarul german, după discuţia sa la telefon cu preşedintele Federaţiei Ruse, „Putin a pierdut realitatea şi e în altă lume”. Iar Anders Fogh Rasmussen, secretarul general al NATO, a anunţat că, în consecinţa evenimentelor din Ucraina, NATO va îmbunătăţi colaborarea cu Ucraina şi va reduce cooperarea cu Rusia.
Trimisul special al ONU în Crimeea, Robert Serry, sosind la Simferopol, a fost ameninţat de indivizi înarmaţi, care l-au blocat într-o cafenea, apoi l-au eliberat, ordonându-i să părăsească peninsula, deoarece n-a fost invitat de noua conducere a Crimeii. Acum înaltul demnitar planifică să revină la Kyiv pentru a-şi continua misiunea.
Edgarrs Rinkevics, ministrul de externe al Letoniei, a declarat că V. Ianukovyci, ex-preşedintele Ucrainei, i s-a interzis sosirea şi aflarea pe teritoriul ţării sale. Interdicţia se referă şi la alţi foşti demnitari ucraineni – Pşonka, Zaharcenko, Azarov etc.
OSCE (Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa) a hotărât să trimită în Ucraina 35 de observatori militari neînarmaţi din 18 state membre în scopul identificării încălcărilor acordurilor internaţionale prin prezenţa forţelor ruse pe teritoriul peninsulei ucrainene.
Zilele acestea, în diverse oraşe ale Rusiei – Sankt-Petersburg, Moscova, Petropavlovsk- Kamceatski etc – au loc mitinguri de protest împotriva invaziei ruse în Crimeea şi în sprijinul ucrainenilor. Mulţi dintre manifestanţi au fost arestaţi de poliţia rusă. Iar conducerea Federaţiei Ruse continuă să nege faptul că forţele armate ce au invadat Crimeea sunt ruse, declarând că sunt ale autoapărării locale.
Conducătorul
guvernului A. Iaţeniuk a specificat că aflarea forţelor militare ruse în
Crimeea e un ordin personal al lui Putin, pe când guvernul ucrainean este
legitim şi a fost susţinut de majoritatea constituţională a Radei Supreme (371
de voturi „pentru”). În parlamentul ucrainean a fost înregistrat proiectul unei
legi privind aderarea Ucrainei la NATO (Alianţa Nord-Atlantică), care în curând
poate fi votat de deputaţi.
Noul premier ucrainean A. Iaţeniuk, a declara că invazia Rusiei are urmări negative asupra economiei Ucrainei – Federaţia Rusă a refuzat să-i acorde Ucrainei gaze la preţul din primul trimestru, datoriile ajungând la 2 miliarde de dolari. Mai mult ca atât, „Gazprom”-ul ameninţă Ucraina că din aprilie curent nu-i va livra gaze. SUA s-a obligat să acorde Ucrainei un ajutor de 1 miliard de dolari pentru înfăptuirea reformelor economice. Iar Uniunea Europeană planifică să sprijine financiar Ucraina cu 15 miliarde de euro.
Felicia NICHITA-TOMA
Foto: facebook.com/events/262793133885472, donetsk.comments.ua, unian.net