Moarte ”demnă” la alegere, „Moartea este deja aici”: în Franța va fi legalizată eutanasia

18 septembrie 2024 р. | Categorie: Noutăţi

Moarte ”demnă” la alegere,  „Moartea este deja aici”: în Franța va fi legalizată eutanasia

Parlamentul francez a demarat o dezbatere pe tema legii „sfârșitului vieții”. Guvernul francez pregătește de aproximativ doi ani un proiect de lege care legalizează „moartea asistată”. Iar luni, președintele Emmanuel Macron a explicat esența „abordării franceze” a problemei morții voluntare a pacienților cu boli terminale.

În special, proiectul de lege se aplică doar cetățenilor adulți și le oferă „oportunitatea de a cere ajutor în momentul decesului în anumite condiții stricte”. Dintre aceștia, muribundul trebuie să fie „cu minte sănătoasă”, ceea ce exclude, de exemplu, bolnavii de psihiatrie sau cei care suferă de boala Alzheimer.

În general, se propune legalizarea eutanasiei (deși guvernul evită utilizarea termenului) doar în cazurile în care moartea este iminentă și inevitabilă, iar suferința este permanentă și nu poate fi atenuată prin metode terapeutice.

Cu toate acestea, chiar și cu astfel de restricții, această inițiativă provoacă în mod tradițional controverse ascuțite în Franța.

„Moartea este aici”

În primul rând, să clarificăm: astăzi, în Franța, eutanasia activă a oamenilor este interzisă prin lege și echivalează cu crima.

În cadrul unui briefing consilierii președintelui au subliniat în mod repetat că sprijinul la sfârșitul vieții, la care se face referire în noua lege, se aplică exclusiv cazurilor în care „moartea este deja aici”.

Adică, o persoană este condamnată și este gata să decidă să moară în cele mai puțin dificile condiții, fără a aștepta o creștere a suferinței.

Această „asistență” trebuie să se bazeze pe „opinie colegială” a unui grup de medici emisă în termen de 15 zile de la solicitare. Pacienții vor putea lua singuri medicamentul letal sau, dacă nu o pot face singuri (ca în cazul unor boli neurodegenerative, precum boala Charcot), să o facă cu ajutorul medicilor sau al altei persoane, la alegerea personală a pacientului.

Guvernul se așteaptă la o controversă ascuțită pe această problemă. În special, opoziția deputaților care aderă la normele tradiționale și religioase. De aceea, premierul Gabriel Attal le-a cerut parlamentarilor să aibă o „dezbatere calmă, inteligentă, cu respectarea poziției fiecăruia”, întrucât modificările aduse legii sunt „de mult așteptate” și „progresiste”.

De asemenea, este de remarcat faptul că dezbaterea despre sfârșitul vieții nu are loc doar în Franța. În alte state membre ale Uniunii Europene, eutanasia este, de asemenea, o problemă socială importantă.

Legislația diferitelor țări ale UE variază de la permisiunea deplină pentru eutanasie până la urmărirea penală a acesteia.

Dacă în Franța proiectul de lege privind „asistența la sfârșitul vieții” tocmai este în curs de elaborare, atunci în Țările de Jos și Belgia eutanasia activă a fost legalizată în urmă cu mai bine de douăzeci de ani.

Luxemburgul a permis eutanasierea adulților bolnavi în faza terminală din 2009.

Pe 25 iunie 2021, Spania a devenit a șasea țară din lume care a legalizat eutanasia adulților bolnavi în stadiu terminal.

Și în mai a anului trecut, Portugalia a dezincriminat eutanasia activă.

„Nu poate exista nici un tabu”

„Moartea nu poate fi un tabu și un subiect de tăcere”, se arată în mesajul lui Gabriel Attal pe rețeaua de socializare X (Twitter). „În ciuda progreselor semnificative realizate în ultimii ani, unii dintre concetățenii noștri sunt uneori neputincioși în fața bolii și durerii. De aceea, conform angajamentelor asumate în 2022, Președintele Republicii a anunțat o nouă etapă în dezvoltarea „modelului francez” al morții.

Acest proiect de lege are la bază recomandările Comitetului Național Consultativ de Etică (septembrie 2022) și propunerile Convenției civile (aprilie 2023). Scopul legislației, după cum a explicat președintele și premierul țării, este de a garanta „dreptul de a muri cu demnitate”, deoarece „moartea face parte din viață”.

Legea „sfârșitului vieții”, astfel, are în vedere două categorii de măsuri care asigură dreptul cetățenilor la o plecare „demnă” din viață. Este o îmbunătățire a îngrijirilor paliative pentru cei care sunt pe moarte și, separat, o procedură riguroasă pentru cei care aleg să se apropie de ultimul moment. Un sfârșit demn al vieții începe cu accesul la îngrijiri paliative (acces la analgezice și alte mijloace și proceduri care ușurează durerea și suferința unei persoane care nu are nici o speranță de recuperare).

Activiștii mișcării Soulager mais pas tuer („Ușurați, dar nu ucideți”) protestează împotriva planurilor guvernului de a legaliza „sinuciderea asistată”.

Zorile Bucovinei cu referire la Evropeisa pravda