19 august 2019
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

CINE VA PAŞTE CAPRELE ÎN CRIMEEA?

13 aprilie 2014 р. | Categorie: Noutăţi

După nenumărate asigurări verbale că puterea este gata să acorde regiunilor cât mai multe împuterniciri, la 11 aprilie, premierul Arseni Iaţeniuk şi membri ai guvernului s-au întâlnit la Doneţk cu lideri (conducători ai structurilor de stat, oameni de afaceri, reprezentanţi ai obştimii) din regiunile estice. La acel moment clădirea administraţiei regionale de stat din Doneţk şi cea a serviciului securităţii din Lugansk erau încă ocupate de separatişti, iar ceva mai târziu un grup înarmat a luat cu asalt secţia organelor de interne şi incinta serviciului securităţii de stat din oraşul Slaveansk. În legătură cu ultimul act terorist, ministrul MAI A. Avakov a avertizat că reacţia de răspuns va fi drastică şi că există o deosebire esenţială între protestatari şi teroriştii înarmaţi, care atacă şi incendiază clădiri administrative.

În privinţa separatiştilor, care deja de o săptămână ţin în mâinile lor clădirile administrative din Doneţk şi Lugansk, premierul s-a exprimat la întâlnirea din Doneţk că se încearcă toate metodele paşnice posibile de rezolvare a conflictului şi că Kyivul este deschis la dialog cu estul. A. Iaţeniuk a recunoscut oportunitatea schimbărilor la Constituţie şi că acestea ar trebui introduse până la alegeri. Totodată, i-a asigurat pe protestatari că legea cu privire la limbi va acţiona în continuare, iar cei care vor depune benevol armele vor beneficia de amnistie.

În aceeaşi zi, la Kyiv răsunau cu totul alte cuvântări. De la tribuna parlamentului, deputata din fracţiunea „Svoboda”, Irina Farion, membră a comisiei pentru elaborarea unei noi legi cu privire la politica lingvistică de stat, a afirmat categoric că va lupta prin toate metodele pentru abrogarea legii antiucrainene a lui Kolesnicenko şi Kivalov. Aici se cere de precizat că, de fapt, această lege reiese din Carta europeană a limbilor minoritare şi regionale. Însă pentru specialista în filologie Irina Farion acest fapt n-are nici o importantă: „Nu vom accepta ca această lege să acţioneze. Şi nu numai din motivul că a fost adoptată în contradicţie cu Constituţia Ucrainei, ci pentru că e absolut ucrainofobă”. Celor care susţin respectiva lege le-a recomandat să-şi ia tălpăşiţa pe urmele lui Kolesnicenko, în Crimeea, ca să pască împreună caprele acolo. Ea a criticat vehement şi sloganul „Єдина країна - единая страна”, în locul căruia ar trebui să răsune „Єдина мова - единая страна” („O limbă unică – o ţară unită”). Au răsunat din gura ei şi alte invective, mult mai radicale, dar ne oprim la acestea, căci şi ele ne spun destule. Nouă, românilor, nu ne trebuie o a doua limbă de stat şi în această privinţă suntem de acord cu toţi care pledează pentru o limbă unică – ucraineana ca limbă de stat. Însă, Carta europeană cu privire la limbile regionale ne asigură anumite drepturi şi ne dă speranţa că nu vom cânta prohodul limbii noastre române. De aceea, chiar dacă vechea lege, criticată de fosta opoziţie ajunsă azi la putere, nu este perfectă, ea poate fi desăvârşită în corespundere cu normele europene, dar nicidecum categoric negată.

Se găsesc dispăruţii din timpul confruntărilor de la Kyiv

Zilele acestea MAI a anunţat că s-a dat de urma a 90 de persoane considerate dispărute în timpul evenimentelor sângeroase de pe EuroMaidanul de la Kyiv. De la începutul anului au fost găsiţi 1.200 de oameni despre care se credea că s-au pierdut în confruntările de la Kyiv. Cauza „pierderii” multora este că au plecat de acasă fără să anunţe familia despre locul aflării lor. A ieşit la iveală că unii dintre cei găsiţi de miliţie, în genere, n-au participat la manifestările protestatarilor de pe Maidan. Oricum fiecare cerere, fiecare semnal despre dispariţia oamenilor sunt cercetate ca incidente extraordinare. Miliţia ucraineană raportează că de la începutul anului au fost înregistrate 1.900 de cereri despre dispariţia oamenilor, din care 1.200 au fost găsiţi.

Când se va ridica grivna…

Slabă nădejde ca valuta noastră să poată spune vreodată ca Alexandru Lăpuşneanu: „De mă voi scula pe mulţi o să popesc şi eu”. Premierul ne linişteşte că în cel mult două săptămâni grivna îşi va veni în fire, adică se va stabiliza. Însă la care limită? De la începutul lui 2014 cursul oficial al grivnei faţă de dolar a scăzut cu 50%. Unii experţi susţin că asta-i bine pentru economia naţională, chipurile câştigă producătorul autohton. Neîndoielnic, cineva câştigă mult şi bine, dar acel cineva nu e nici micul fermier, nici reprezentantul businessului mic sau mijlociu. Banca Naţională nu se implică pe piaţa valutară, lăsând grivna să scadă cu fiecare oră. Bunăoară, în amiaza de 11 aprilie la casele de schimb valutar din Cernăuţi cursul era de 13,50 grivne dolarul american şi 18,45 – euro. Cu numai o zi înainte dolarul putea fi cumpărat cu 12,50 grivne. A. Iaţeniuk ne asigură că odată cu demararea programului de creditare a Ucrainei de către FMI grivna se va stabiliza. Adică, prin luna mai ne putem aştepta la mai bine, iar peste doi ani greutăţile, în genere, se vor duce pe apa sâmbetei şi vom trăi chiar bine de tot.

Maria TOACĂ