23 august 2026
ZIARUL ROMÂNILOR DIN UCRAINA

”Astăzi s-a născut cel făr-de-nceput” și fără de sfârșit – Eminescu. Românii din Cernăuți comemorează 175 de ani de la nașterea Luceafărului poeziei românești

15 ianuarie 2025 р. | Categorie: Cultură

”Astăzi s-a născut cel făr-de-nceput” și fără de sfârșit – Eminescu. Românii din Cernăuți comemorează 175 de ani de la nașterea Luceafărului poeziei românești.


La Cernăuți, adunați în jurul Excelenței Sale, dnei Irina-Loredana Stănculescu, Consulul General al României la Cernăuți,consulului Cristian Dacica,  referentului principal Florin Stan, românii i-au adus un omagiu celui mai mare Poet român – Mihai Eminescu.

Aici, în dulcea lui Bucovină, ”Raiul Moldovei”, de unde Poetului i-au crescut aripile astrale ale poeziei, precum şi pe întreaga planetă, românii trăiesc clipe sublime de cuminicare cu sufletul eminescian întru înălţarea spiritului românesc şi unirea lui cu Eminescu. Deci, fiindcă suntem privilegiați de Pronia Cerească să-l avem reper și că dăinuim ca neam prin Eminescu, urmează să fim demni de el.

Lucruri mai puțin cunoscute despre Poet

Mihai Eminescu, cel mai mare Poet al românilor, se năștea acum 175 de ani în vechiul târg al Botoșanilor, important centru urban multientic și cosmopolit din nordul Moldovei, fiul căminarului Gheorghe Eminovici și a Ralucăi Eminovici (Iurașcu, după numele de fată), cel care urma să devină „Luceafărul” poeziei românești.

Registrul de naşteri şi botezuri al târgului Botoşani consemna că Mihail Eminovici, fiul lui Gheorghe şi al Ralucăi Eminovici, a văzut lumina zilei pe data de 15 ianuarie 1850, într-o casă cumpărată de căminarul Gheorghe Eminovici lângă Biserica Uspenia, ctitorie a Elenei Rareș, din secolul al XVI-lea, unde a și fost botezat viitorul Poet Național, naş fiindu-i bunicul stolnic Vasile Iuraşcu.

Casa în care Eminescu a apărut pe lume, se păstrează și astăzi, având la parter un magazin. Micul Mihaiță Eminovici a locuit la oraș vreme de cinci ani, apoi se mută cu părinții săi la Ipotești, căci căminarul  Gheorghe Eminovici a  luat în administrare o moșie, care se afla la opt kilometri de târg. Viața plină de miracol, natura  de la țară l-a fascinat pe Eminescu, dăruindu-i copilărie de vis. Mai târziu o va cânta în versurile sale de un lirism tulburător. Să ne amintim de celebrul peisaj ”Lacul codrilor albaștri”, ”Seara pe deal”....

Viitorul poet, Mihăiță Eminovici este trimis de taică-său să-și continue studiile la gimnaziul german din Cernăuți, unde îl are ca dascăl iubit pe Aron Pumnul

Eminescu căpătase scriptele de la «Pumnul» şi-şi prescrisese astfel gramatica. Colegii lui împrumutau de la el adesea manuscriptul său fără greutate, însă cu condiţia să nu-i îndoaie colţurile filelor“, scria poetul Teodor V. Ştefanelli, fost coleg de clasă cu Mihai Eminescu.

Ajuns la vârsta adolescenței, de la 14 ani, în timpul vacanțelor,  Eminescu muncea. Prima sa meserie a fost de conțopist la Cancelaria târgului. Îndrăgostit de teatru,  dornic de aventuri, după moartea dascălului iubit, Aron Pumnul, la  17 ani Eminescu părăsește Gimnaziul din Cernăuți și pleacă cu trupa Fany Tardini în turneu prin ţară. Era sufleor. Apoi a lucrat cu o altă trupă renumită de actori, Pascaly, care a jucat o vreme la Casa Sommer, în municipiul Botoşani. Din această cauză tatăl a încetat de a-l mai ajuta, fiind o rușine pentru un gospodar ca fiul lui să-i ignore sfaturile. În această perioadă pentru a-și asigura cât de cât existența, Eminescu a lucrat și ca hamal în port, apoi a fost sufleor și la Teatrul Național din București.  Îndrăgostit de actrița Maria Vasilescu, Eminescu refuză să se întoarcă la școală. Așa cum susține și scriitorul Augustin Zele Popa, Eminescu este prins, dezbrăcat de tatăl său și lăsat în pielea goală pe străzile orașului. Pentru a-l îndrepta pe calea cea dreaptă, Gheorghe Eminovici îl trimite la studii, în Viena.

O față mai puțin cunoscută a lui Eminescu este acea de cântăreț. Avea o voce angelică, cânta foarte frumos, putea excela ca solist pe marile scene ale lumii. În plus, era un fumător înrăit și era foarte priceput la mecanică, după cum povesteau prietenii.

Felicia Nichita-Toma, Zorile Bucovinei, Cernăuți